Galuste cu prune ca la mama acasa
|Săptămâna trecută mi s-a făcut poftă de mâncăruri demult uitate, gătite de mămici, bunici ÅŸi cărora le-am uitat gustul. AÅŸa că mi-am promis că o să încerc să îmi aduc aminte cum se fac ÅŸi că o să încerc să le reînviu în bucătăria familiei, că tot se va înmulți peste ceva luni ÅŸi n-o să-mi duc kinderu la Mc, nu?
GăluÅŸtele cu prună, gomboții, au fost mâncare de bază în familion ani buni de zile. Delicatesă, mai ceva ca trufele. Era sărbătoare când mâncam găluÅŸte. Prin urmare, am scotocit prin amintiri ÅŸi m-am pus pe treabă.
1 kg cartofi, musai roÅŸii ca să se lege aluatul, făină – vreo 4, 500 de grame, da să aveți mai multă la îndemână că io am consumat, nu glumă, 2 ouă, nițică sare, nițică scorțiÅŸoară, pezmet ÅŸi neÅŸte prune. Nu puneți botu la prunele greceÅŸti, că-s de toată jena. Dar io n-am avut ce face, că prunele româneÅŸti din Real erau mai toate stricate ÅŸi înmuiate, aÅŸa că m-am dus pe mâna grecilor.
Aluatul se face în felul următor. Hierbeți cartofeii până începe să crape coaja, ca să fie moi, să nu vă dea bătăi de cap. Zdrobiți-i cu furculița până se fac asemănători cu pireul. Apoi, sarea ÅŸi două ouă ÅŸi amestecați bine, bine, după care începeți ÅŸi puneți făină. Dacă mai reuÅŸiți să vă dezlipiți palmele, înseamnă că sunteți pe drumul hăl bun ÅŸi că victoria e aproape. Ar trebui să iasă un aluat ceva mai moale decât cel de pizza dar nici prea moale, că după aia nu îl puteți întinde. Prunele vin cuțitate în două ÅŸi stropite cu puțin zahăr amestecat cu scorțiÅŸoară. Toată treaba asta vă ia undeva în jur de 40 de minute, un ceas. De cilea începe partea ceva mai dificilă. Dacă nu v-a ieÅŸit aluatul perfect, cum e cazul meu, o să vă bateți capul ca să îl întindeți în palmă. Stropiți cu făină că merge mai uÅŸor. ânveliți frumos prunele în aluat, astupați orice eroare tehnologică, pentru ca zama prunei să rămână în interior, iar găluÅŸtele le dați apoi la fiert. Mestecați din când în când cu tandrețe printre ele, ca să nu se prindă de fund. Åžtiți că sunt gata când au ieÅŸit la suprafață. De cilea încolo sunt două variante. Ori prăjiți un pic pesmetul într-o tigaie de teflon ÅŸi amestecați găluÅŸtele prin pesmet în tigaie, ori le stropiți bine cu pesmet ÅŸi le dați un pic la cuptor. Io recomand prima variantă pentru că din a doua iese o crustă destul de tare ÅŸi o să aveți nevoie de cuțite ascuțite. La final, în farfurie, mai scăldați-le o dată în zahăr cu scorțiÅŸoară. Dacă nu vă lingeți pe deÅŸte, să nu-mi mai spuneți mie Brylu Crocodilu.
P.S. N-am poze cu ele gata pentru că atunci când m-am apucat, am desfăcut ÅŸi o sticlă de Zaraza. Åži era cam pe gata când am terminat cu găluÅŸtele. Åži sticla ÅŸi io 🙂
Citez: „ÅŸi n-o să-mi duc kinderu la Mc, nu?”
AMIN!
galuste, prune… etc…
Era o carticica, „Aventuri cu Alexandra” . Si era o faza cu atunci cand s-au apucat ei sa faca niste galuste din astea in lipsa mamei, si ba puneau prea multi cartofi la facut , ba luau prea multe prune, si tot completau, pana au facut galuste penrtu tot blocul si inca jumate de cartier 🙂
Bunica-miu facea niste galuste de-astea cu prune uscate, servite ca garnitura la friptura de porc cu sos. O reteta nemteasca..le zicea Knoedle, parca…
Heheh…erau mai multe carticici – „Aventuri cu Alexandra”….
arata bine. la fel ca ale mele 😛
@Mortyse: knoedle pot fi si galusti simple din aluat cu cartofi – frate-miu le face cu un sos cu bere neagra
Na, mi-a trebuit să citesc ce ai scris! De doi ani n-am mai mîncat găluște cu prune! Anul ăsta am convins o colegă să îmi dea niște prune numai bune, micuțe, se desfăceau ușor să poți pune zahăr și scorțișoară în ele și n-am apucat să le fac înainte de plecarea în Grecia :(( Ooofff, sadism curat, postul tău!
esti un pericol public pentru gravide !!! numa ieri ce imi aminteam de galushtele cu prune, si ma ofticam ca nu am gasit prune la piata…. acum vad reteta…
cum mai dorm eu deseara?