Că am aştepta şi noi, ca toţi oamenii normali, cu drag şi dor să cadă zăpada. Cam cum ar fi? Să nu ne tremure chiloţii că deraiază trenul, că folosim maşina pe post de patine. Să ne dorim să avem toate cele patru anotimpuri nu doar unul. Sau nici măcar ăla, despre vară fiind vorba, pentru că ne omoară canicula. Noi n-avem nevoie de cutremur ca-n Haiti ca să fim calamitaţi. E suficientă o ninsoare. Şi degeaba arătăm pumnul în sus, că noi suntem proştii. Cum dracu suntem prinşi tot timpul nepregătiţi? Serios, părem retardaţi. Nu tu revizii la maşini, nu tu cauciucuri de iarnă, nu tu sărăriţe pregătite, nimic, nimic, nimic. Io recunosc că am fost scârţar şi putoare şi n-am investit în cauciucuri de iarnă. M-am bazat pe 4motion şi până acum nu mi-a făcut nicio dumă. Dar intru în aceeaşi masă, doar cu un minim avantaj. Retards at work. Să mor io dacă nu suntem proşti grămadă.
Se zice despre şoferii din Alba că şi-au luat toţi carnetul în direct la radio. Sunau la concurs, ghiceau răspunsul şi de premiu primeau un carnet de şofer. Legendă. Adevărată dacă mă întrebaţi pe mine. Noa, ca nu numa ei fac dume d-alea de nemaivăzut. Şi nen-tu ăsta din imajini o făcut o dumă cât Touaregul lui de mare. Io am un hunch. După număr, e ceva nene avocat, că ăştia sunt înnebuniţi să vadă lumea că ei reprezintă lejea şi mai toţi au numere cu LEX. Ori, fiind un nene avocat, fiind propretar de Touareg, cu siguranţă avea în proprietate şi ceva Chivas de 12 ani. Mult, după cât mă duce mintea. Altfel cum dracu să nu vezi ditai hăul ce ţi se cască în faţă.
Am şi io o rugăminte. Bine, o să vă doară-n cur şi o să o ignoraţi pentru că… who gives a shit. Domnii mei instructori auto. Înţeleg aspectul nobil al meseriei dumneavoastră. Nu e uşor să vedeţi un ageamiu cum vă face maşina praf, vă dă palpitaţii la fiecare curbă, bagă spaima în pietoni. Înţeleg că atenţia distributivă este întâia dumneavoastră calitate pentru că, nu, altfel ar fi numai morţi în spatele maşinilor de şcoală de şoferi. Dar vin şi io cu umila-mi rugăminte. Nu mai faceţi ore de condus în aglomeraţie! Între 7 şi 9 toată lumea se grăbeşte la servici. Copilul începe şcoala la 8, nu poţi ajunge cu el la 8 şi un sfert, când ora deja a început. Taximetriştii au grămadă de comenzi şi nu le pot onora iar angajaţii cu patron d-an pulea nu-şi pot tăia de pe statul de plată câte o oră în fiecare zi în scopuri didactice. Care e hiba dacă faceţi orele de la 9. La fel şi cu cele de la amiază. Între 15 şi 16 pe mai toate străzile e ditai codălăul pentru că pompălăul elev nu se poate decide care dintre cele trei pedale e ambreajul şi care e acceleraţia. Că de frână sigur n-a auzit, Doamne mulţam pentru comenzile duble. Aruncaţi-l în vâltoare când e barem în stare să plece de pe loc. Ştiu, scrie pe maşini nu mă înjura, şi tu ai fost la fel. Şi da, şi io am fost la fel. Dar acum sunt altfel, timpul meu e preţios şi nu-mi permit să îl pierd. Cel puţin în orele astea de vârf. Că în rest, stau în spatele tău cât vrei, până la prima linie întreruptă. Dar nu mă mai ţine dimineaţa minute în şir în coadă. Te rog io frumos.
Şi mi-am jurat în barba-mi deasă că mă abţin de la politică. Şi că nu mai scriu, c-o dau dracu. Da uite, că nu mi se arată nicicum. Dacă ăsta mi-e obiectul de activitate n-am cum să mă piş contra vântului .
Din nefericire, am fost nevoit să îi primesc pe tovarăşii Boc şi Berceanu pe centură. Numa că nu eram toţi îmbrăcaţi în alb, cu steguleţe roşii în mână şi aranjaţi în formă de porumbel. Când veneau cu maşina, deobicei întârziau vreo jumătate de oră. Acum au venit cu elicopterul, deci au întârziat 45 de minute. Au stat 15 şi s-au dus precum au venit. Cu palma în cur, fără nicio soluţie. Dar cu teatru, de ochii lumii.
Povestea cu centura Sibiului e complicată. Rezum: nişte italieni au făcut lucrări de doi lei, centura e toată ruptă în zona respectivă, guvernu se ceartă cu ei pe bani, între timp, alţii încearcă să repare. Deşi sunt ferm convins că ştia foarte bine care e povestea, s-a apucat de turnat baliverne.
În ţara asta, studenţii învaţă încă de pe băncile facultăţii acest principiu de drept, că pentru orice prejudiciu produs trebuie să existe un vinovat. Şi acesta trebuie să plătească. Trebuie să dăm un exemplu constructorilor din ţară. am încheiat citatul din Emil Boc.
Mă, să mor io dacă nu mi-e drag omul. Cu bunele şi relele lui, Boc nu suferă de demagogia scârboasă a politicienilor români. Dar îl bănuiesc că e incredibil de credul. Şi ia de bune toate dumele primite de la restul puleţilor subordonaţi şi se ţine de ele ca râia de câne.
Faceţi-mă şi pe mine să înţeleg. Care-i şpârla cu şoferii şi ploaia? Că nu reuşesc nicicum să mă dumiresc. Oricât de mică ploicică ar cădea, tot traficul din Sibiu se aglomerează de zici că iar a venit Boc şi a blocat şoselele ca să circule el cu suta prin oraş liniştit şi fără bătăi de cap. Şi totuşi, fără Boc, fără Năstase şi restul girofariştilor cu ştaif, cum dă ploaia, cum începe înghesuiala. Acu, io recunosc că Sibiul nu e cel mai ordonat oraş din ţară când vine vorba de şoferi. Ba, i-am şi urecheat de câteva ori şi probabil o să o mai fac şi pe viitor.
Io cred că sibienilor le e frică de ploaie. Se tem că dacă îi plouă o să dea peste tricoul cu Metallica pierdut undeva între clasa a 10-a şi a 11-a. Şi din cauza asta devin din cale afară de precauţi. Sau mai am eu o teorie. Conspiraţionişti şi paranoici, sibienii prevăd o întreagă apocalipsă ce vine de la producătorii de ştergătoare de parbrize. Şi pentru că nu vor să contribuie la această conspiraţiune mondială, preferă să le folosească pe cât de rar este posibil.
No, că făcui şi mişto de ei, să revenim la întrebarea iniţială. Se circulă mai prudent. Asta e foarte frumos şi corect legislativ din partea lor. Dar cât de departe să meargă prudenţa asta. 5 la oră, 4 la oră? Ar trebui să stăm cu toţii pe loc, la semafor, până se opreşte ploaia. Să fim siguri. Nu, nu daţi a cincea numa că aţi cetit acilea că sunteţi ca şlapu. Da măcar a treia. Hai că m-aş mulţumi şi cu a doua.
Şi când spun asta nu vreau să jignesc, sub nicio formă, neaoşii locuitori ai urbelor non-municipii/oraşe care trudesc zi lumină pe ogoare pentru ca noi, chiaburii, să nu trebuiască decât să ne dăm jos curu din maşină şi să întindem mâna ca să primim toate cele de-ale gurii la un preţ de tot căcatu, comparativ cu munca depusă.
Deci. Intenţia mea jignitoare se îndreaptă numai şi numai către conducătorul auto aici de faţă. N-aş putea să îi precizez sexu din motivu foarte obiectiv cum că privirile noastre nu s-au întâlnit nicio secundă. Doar maşina lui roşie şi ochiul haitech al telefonului meu. Cu care i-am imortalizat imbecilitatea în cea mai crasă formă a ei. Dar, ca să nu ne adresăm cu clasica conducătorul atelajului, o să folosim cuvântul domnu. Deşi am un filing foarte preţios că era o ea, dar deh, prea curg acuzaţiile de discriminare la volan. Cu ajutorul domnului şi a parcării învăţate de la mă-sa (mă iertaţi, doamnă), nemernicul cu pricina m-a salvat de o criză de nervi. Că tocmai ieşeam din Piaţa Rahova, de la hala de carne închisă. Aşa că m-am refulat prin fotografie şi o mică pizduială printre dinţi. Conducătorul bovin al atelajului cu pricina a parcat ca o baligă, pe marginea parcării… în dreptul unui loc gol. Adică nu poa să zică nici că n-a găsit loc de parcare, nici să dumnezeiască primarul, nu poa decât să-şi dea două palme, de cretin ce e. Pe lângă faptul că a blocat un loc de parcare, extrem de util, de altfel, a mai blocat şi două din maşinile parcate. N-a avut nici măcar bunul simţ să pună avariile, semnul că mă întorc imediat tâmpiţilor, aşteptaţi. Pur şi simplu, şi-a plantat căcăul de Ford roşu în mijlocul drumului şi a dispărut. Tuta cu BMW-ul din spate vroia să facă acelaşi lucru. Da, probabil, m-a văzut făcând poze şi s-a prins că nu e ceva coaşer la mijloc şi a plecat mai departe. Probabil era blondă vopsită de era atât de perspicacă. Prekine, dacă doamna care a avut neşansa să aducă pe lume un exemplar ca tine a sughiţat ieri, între 4 şi 5, îmi cer mii de scuze. Eu şi ceilalţi 20j de oameni pe care i-ai călcat pe nervi cu nesimţirea ta.
Good thing happen to those who wait. Mi-aş schimba motto-ul, dar ăla cu Frodo e prea mişto şi poate e doar euforia momentului.
Am plecat ieri dimineaţă din Sibiu ciufut şi împizdit. Cum drac să cauţi pe tot Transfăgărăşanul nişte maşini, fie ele şi de la Top Gear? Unde să te aşezi ca să le poţi poza ca lumea? Cum să faci să driblezi filtrele de poliţie ca să ai o oarecare mobilitate în cursa după nişte fotografii bune? Puteam să pun pariu ieri dimineaţă că nu va ieşi nimic. Şi totuşi. Am avut o zi superbă. Am ajuns sus la Bâlea Lac mai devreme, înainte să se închidă Transfăgărăşanul. M-am proptit pe o coastă, spre direcţia Sibiu şi am aşteptat, cu toată gaşca lângă, Nosfer, Sergiu, Fălă şi Cosmo. Cum drac să merem fără niciun câine. După vreun ceas de plictiseală, ne-am aşezat pe terasă la Paltinul, unde am dat peste un vechi preten de-al meu. Şi m-am înnegurat numai când mi-am adus aminte. Boris e încă la Bâlea Lac, are un prieten nou, un lup imens, iar din investigarea cazului nu s-a ales nimic. E trecută în carneţel cu roşu, stăm şi aşteptăm.
Aflăm la un moment dat că vin dinspre Vidraru. Ne suim în maşină, o tăiem prin tunel cu tot riscul, să rămânem blocaţi în judeţul Argeş. După încă un ceas de aşteptare apar în şir indian. Noi, cu un pas înaintea lor tot timpul. Dacă treceau de noi, poliţia nu ne-ar mai fi lăsat să trecem.
Am gonit de mi-am tocit fiecare cauciuc pe curbele de pe Transfăgărăşan. Îi auzeam în spatele meu. După şapte kilometri de goană am oprit într-o parcare şi ne-am pus la aşteptat cu gândul la maxim cinci poze ale bolizilor care urmau să treacă în trombă pe lângă noi. Bulan, baftă de căcat ce-am avut. Au oprit exact în dreptul nostru, au întors maşinile în aceeaşi parcare, timp suficient să prindem toate pozele pe care le doream. Şi aveam şi drumul deschis spre Sibiu. Zi superbă, poze excelente, noroc de noroc.
Vorbe puţine imagini multe. Top Gear filmează în România un episod al cunoscutei emisiuni. După ce au filmat în Bucureşti, au luat la pas Transfăgărăşanul. Un Aston Martin, un Lamborghini şi un Ferarri şi, evident, cei trei amfitrioni. Au pornit în această dimineaţă de la Vidraru iar acum ridică praful prin preajma cabanelor de la Bâlea Lac. Povestea mai pe larg, în curând. Pozele contează.
P.S. Ia giniţi poza unu. Nu vi se pare că şoferul Lamborghiniului trage cu ochiul la Bora aia albastră? M-a întrebat dacă facem schimb, da io i-am zis, auzi băi James, fock off!
Am aflat când apar cei de la Top Gear pe Transfăgărăşan.
Transfăgărşanul va fi închis, pentru câteva ore, în două zile consecutive, pentru filmările emisiunii Top Gear. Cei trei prezentatori ai emisiunii vor fi prezenţi pe Transfăgărăşan joi şi vineri. Joi vor filma 8 ore, între 11 şi 19 iar vineri 7 ore, între 6 şi 13. „Biroul de Promovare şi Dezvoltare în Turism din cadrul Primăriei Municipiului Sibiu anunţă închiderea DN 7C – pe tronsonul Bâlea Lac – Bâlea Cascadă – pentru realizarea filmărilor unei emisiuni de televiziune în condiţii maxime de siguranţă”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Primăria Sibiu. Închiderea acestui drum este realizată cu acordul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri – regionala Braşov. continuare
Un episod al faimoasei emisiuni britanice va fi filmat, săptămâna viitoare, pe Transfăgărăşan. Potrivit cotidianului Gândul, cei trei amfitrioni ai emisiunii vor veni în România cu trei bolizi, un Aston Martin, un Ferarri şi un Lamborghini. Echipa show-ului va vizita mai multe puncte turistice importante ale României, Delta Dunării, podişul Dobrogei şi litoralul. Punctul culminant al emisiunii filmate în România va fi în Bucureşti, unde cei trei vor filma în curtea, garajul şi tunelurile Palatului Parlamentului.
Solicitarea de utilizare a subsolului Palatului a fost aprobată miercuri de conducerea Camerei Deputaţilor. Potrivit solicitării BBC Top Gear România, emisiunea “Top Gear” atinge, săptămânal, în medie, şapte milioane de telespectatori live în Marea Britanie şi peste 300 de milioane de telespectatori în toată lumea. De asemenea, revista Top Gear are licenţe în peste 40 de ţări, astfel încât prezentatorii emisiunii, Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May sunt cunoscuţi în toată lumea pentru divertismentul auto pe care îl produc. Filmările încep săptămâna viitoare.
Până în prezent, echipa din Marea Britanie a filmat în Transfăgărăşan. Impresionaţi de traseu, realizatorii Top Gear au declarat că este “The best driving road in Europe”, a spus în exclusivitate pentru REALITATEA.NET, Sever Voinescu