Cat Farmec, domne

Când ești pe cealaltă parte a baricadei PR-istice nu ești prea obișnuit să primești atenție ci, mai degrabă, să oferi. Și e tare emoționant să primești o scrisorică, personalizată, ba chiar scrisă de mânuță, care începe cu „Dragă Bogdan”. âmi vine să țuc autoarea de numa numa (urmează să se întâmple și asta).

Ca pletos din fragedă pruncie, Farmec m-a uns exact unde trebuie. La păr. Poate, cu ocazia asta, o să scap de șomoiogul ce se adună în fiecare dimineață în perie. Am primit cu mult drag un șampon anticădere, un tratament anti-mătreață și un gel de păr pentru momentul în care o să mai tai din pleată. Că va veni și momentul ăla cândva. Nu foarte curând, dar va veni. Dar deasupra tuturor rămâne gestul. Scrisorica și, în același timp, caricatura asta mai mult decât exactă. Nici nu îmi mai trebuie oglindă. De aia am pus-o la loc de cinste, să mă păzească de sus de fiecare dată când mă așez la birou. Tzucu-vă Farmecul să vi-l tzuc.