Depinde numai si numai de parinti
Pentru că deja m-am plictisit la culme de Rock FM (schimbați playlistul oameni buuuuuni!!!) azi dimineață ascultam Europa FM în mașină. Iar Monica Anghel și colegul mai puțin celebru discutau despre desenele animate pe care le urmăreau în copilărie, Tom și Jerry și Sandy Bell erau în topurile celor doi prezentatori. Evident, în comparație cu porcăriile pe care le difuzează televiziunile de desene animate acum.
Problema nu e a televiziunilor. Sunt televiziuni comerciale, la fel ca ProTV care abundă în Greu de Ucis și Terminator, la fel ca Antena 1 care parcă i-a mutat pe Dolph Lundgren și Jet Li la București. Dau ceea ce se cere. Că-s Bakugani, că-s nush ce Transformers ce omoară mai abitir ca Rambo, le dau pentru că puștanii le urmăresc. Și ei le urmăresc pentru că părinții îi lasă. E simplu. âncă dinainte să se apară în familion Cătă am descărcat (Walt, iartă-mă) aproape întreaga colecție de lungmetraje Disney. Le-am pus frumos pe DVD-uri, câte cinci filme pe unul, să aibă puștănache la ce să se uite, ba i-am scos și coloanele sonore, să le asculte până când se va prinde cum funcționează televizorul. Am cumpărat toată colecția Tom și Jerry. Și, am cumpărat și toată colecția Ștrumfilor. Dintre toate cele de mai sus, colecția cu Ștrumfii e singura dublată în română.
Și acu, cele două concluzii. Prima insultă spusă de Cătă a fost prostule. Și îmi făceam procese de conștiință că mi-a scăpat cândva, undeva, și de la mine știe. Până m-a prins și pe mine într-o seară la Ștrumfi. Care se drăcuie și se prostuiesc unul pe altul în sfânta veselie. Că Gargamel nu-l scoate pe Azrael din pisică proastă. Pisica nu-i proastă, ideea de a le dubla e proastă și modul cum le-au dublat, cuvintele pe care le-au ales. Apoi, copilul meu e din cale afară de fericit cu playlistul pe care îl are. Din Lion King, Cartea Junglei, Pinnochio, Brother Bear, Mica Sirenă, a învățat să iubească animalele din cale afară. Să o vedeți ce spectacol dă la zoo. âncă n-am reușit să o conving că delfinii sunt animale bune. Și își cere singură. Când mai scapă pe Minimax sau pe Cartoon Network peste vreo porcărie de desen animat își cere singură, ba Tom și Jerry, ba Scooby Doo, dar de cele mai multe ori își pornește singură DVD playerul. Nu știu cum va fi când o să iasă în lume și cu siguranță va da și peste copii cu alte gusturi în materie de desene animate. Eu sper că o să îi convingă. Că doar de aia pregătesc liderii generației de mâine :))
Related Posts
About The Author
Perfect adevarat ! Ma bucur nespus cand vad ca mai sunt parinti care nu isi „inchina†copiii televizorului. Si eu as interzice definitiv unele posturi asa-zise „pentru copiiâ€. E clar ca pe „vremea noastra†se dorea altceva de la oameni. Acum ne „programeaza†sistematic, de mici copii sa ce: sa fim violenti, sa insultam, sa nu stim ce-i respectul si – cel mai important – sa nu gandim corect. Pentru cine e curios… vezi ZEITGEIST (toate 3). Credeti ca americanii, sau cine conduce lumea asta din umbra… ne vor destepti? Ne vor independenti? Au nevoie de „soldatei  cat mai multi si cat mai programabili.
De acord cu tine. La noi merge TV-ul, pe Minimax sau Boomerang. desene super OK, mai ales pe Minimax. Non-violente, ii invata o gramada de chestii faine si constructive pe copii. Da, avem si tot ce e Disney, le-am vazut de zeci de ori fiecare.
Pe Cartoon Network sunt doar idiotenii de desene, cu monstri si alte figuri. Nici nu ne uitam niciodata pe Cartoon.
@marius: Dar ce era Cartoon Network pe vremea copilariei noastre…. Johny Quest… ce mai era? Ca pe alte posturi stim… Testoasele Ninja, Captain Planet, eroi… dar aveai ce invata…
Da, asa-i, ii ai cum ii inveti…de mici….de foarte mici…de la inceput 🙂 Si Ema ii invatata la fel, sa iubeasca tot ce inseamna Disney, Mickey sau Winnie. Mai nou o indrageste si pe Dora the explorer. Cum da de un desen de pe Cartoon Network il declara „uiat” si spune, intotdeauna, mami vreau Mickey sau Azapada 🙂 Asta in zilele in care se uita la desene 🙂
Pe „vremea mea” desenele erau ok pentru 1-2 ore. In rest ieseam pe afara cu pustanii. Acum au aparut si desene pentru bebelusi sa-i faca destepti ( Baby Einstein series ). Cat de nociva poate fi aceasta deprindere timpurie cu televizorul! Televizorul tampeste, manipuleaza, dezinformeaza.
Asa e. In exces, televizorul e o porcarie. Dar privite moderat, desenele animate formeaza niste deprinderi foarte utile picilor. Cum ar fi sa iubeasca animalele, de exemplu. Sau sa invete de ce e important sa fii bun. Exista o parte buna si una rea in orice…
@brylu: Eu stiu din „experienta”. Picii sunt foarte manipulatori ei insisi, insistenti si foarte inteligenti.
Eu am copilarit la tara multa vreme si am invatat sa iubesc animalele interactionand cu ele. Cel mai bun prieten al meu era un tap cu care ma alergam prin ograda.
Am invatat sa fiu mai bun din pildele bisericesti povestite de maica-mea. Suna ciudat dar chiar asa a fost.
Primele desene animate educative au fost cele cu Captain Planet. De la 8, dupa stiri, parca le dadeau 🙂 Cum zici tu, moderat, jumatate de ora pe zi. Tin minte si acum cand au dat doua episoade la rand din Captain Planet. Wow! Bucurie mare, o ora de desene animate. La fel se intamplase odata si cu Pif & Hercule. Ce vremuri … parca s-a intamplat acum 100 de ani.
„Nu È™tiu cum va fi când o să iasă în lume È™i cu siguranță va da È™i peste copii cu alte gusturi în materie de desene animate. Eu sper că o să îi convingă.”
iti spun eu cum va fi 🙂
nu va reusi sa ii convinga pe toti, va trebui/dori sa stie si ea despre ce vorbesc ceilalti copii, va „intra in sistem”… Maia mea nu a vazut nici un desen la TV pana nu a mers la gradi. si noi avem „toata colectia” Disney si le stia (unele dintre ele) pe de rost. apoi a vrut sa vada si ea ce e la Minimax, etc. dorinta de nou si curiozitatea exista, si sunt firesti. ce e mai greu este sa isi formeze propriul filtru. nu are nici un rost sa ii interzici anumite desene (cu toate ca dupa ce am vazut 2 episoade din Bakugan sau Ben Ten are interdictie la ele, cel putin acasa 😉 ). stii si tu ca e nu aveai voie sa faci cand erai copil exact aia faceai 🙂 . ideea e ca din greseli/prostii sa invete si sa stie mai departe ce e bine si ce e rau.
si sa concluzionez, ca m-am cam lungit 🙂 nu depinde doar de parinti ci depinde de toti ceilalti pe care copilul are „norocul” sa ii aiba in jurul sau.
Multe desene animate au devenit rubrici de teleshopping, product placement sau cum vreti sa le ziceti. Sunt pline magazinele de jucarii licentiate din desene, titireze („Bey Blade”) care costa de la 30 de lei in sus, Bakugani, Power Rangeri, Gormiti si alte uratanii. Si reclamele spun tot: „Fii primul care are toata colectia!” Dar parintii trebuie sa invete sa-si impuna punctul de vedere si sa refuze orice exces.