Neverending story

Cu siguranță, domnul care a comis această atrocitate este unul dintre cetățenii respectabili ai Sibiului, un stâlp al societății, o persoană cu înclinații consistente spre ordinea socială la care vizăm toți, la societatea în care câinii și oamenii nu se vor întâlni decât în expoziții sau în Grădinile Zoologice. Și sunt și mai sigur de faptul că România de astăzi, dacă nu îl va felicita, măcar îl va aproba tacit iar mâinile vor continua să se spele unele pe altele. Acum aproape un an a fost vorba de un idiot. Un imbecil scelerat cu exces de pufoaică în sânge și apucături de Tarzan. De atunci s-au schimbat însă multe. Din legea pentru protecția animalelor se alege praful iar 365 de zile mai târziu, un alt cretin îi calcă pe urme, la nici un kilometru distanță. De ce? Vă spun eu de ce. Pentru că în România, singura putere care contează este puterea exemplului. Pe principiul Vali Vijelie conduce fără carnet și nu pățește nimic, no tot așa mă doare și pe mine-n pulă de ea lege. Iar pe principiul dacă ăla care a crăpat capul câinelui cu ciocanul nu a pățit nimic, ce căcat îmi fac mie dacă arunc câinele ăsta de la 10. Și uite așa, sceleratul cu pricina a luat câinele din fața blocului, l-a urcat cu liftul la 10 și i-a făcut vânt de pe balcon. „Pentru că lătra”, după cum spun vecinii. Câinele n-a murit pe loc, s-a mai târât câțiva zeci de metri și a murit lângă gardul viu. Iar acum e priveliște pentru copiii care vin și pleacă de la școală. ân loc de concluzii, silenzio stampa. N-am de ce să arăt eu cu degetul și să dau verdicte. Asta ar trebui să o facă frecțiile astea de instituții ale statului care sunt prea ocupate cu număratul șpăgilor în fața camerelor de filmat. Să ardeți în Ghenă bă, de la primul până la ultimul. Perpeliți la foc mic.

23 Comments