Oct 27, 09 • Din oras • brylu • 2 Comments »

Şi mi-am jurat în barba-mi deasă că mă abţin de la politică. Şi că nu mai scriu, c-o dau dracu. Da uite, că nu mi se arată nicicum. Dacă ăsta mi-e obiectul de activitate n-am cum să mă piş contra vântului .
Din nefericire, am fost nevoit să îi primesc pe tovarăşii Boc şi Berceanu pe centură. Numa că nu eram toţi îmbrăcaţi în alb, cu steguleţe roşii în mână şi aranjaţi în formă de porumbel. Când veneau cu maşina, deobicei întârziau vreo jumătate de oră. Acum au venit cu elicopterul, deci au întârziat 45 de minute. Au stat 15 şi s-au dus precum au venit. Cu palma în cur, fără nicio soluţie. Dar cu teatru, de ochii lumii.
Povestea cu centura Sibiului e complicată. Rezum: nişte italieni au făcut lucrări de doi lei, centura e toată ruptă în zona respectivă, guvernu se ceartă cu ei pe bani, între timp, alţii încearcă să repare. Deşi sunt ferm convins că ştia foarte bine care e povestea, s-a apucat de turnat baliverne.

În ţara asta, studenţii învaţă încă de pe băncile facultăţii acest principiu de drept, că pentru orice prejudiciu produs trebuie să existe un vinovat. Şi acesta trebuie să plătească. Trebuie să dăm un exemplu constructorilor din ţară. am încheiat citatul din Emil Boc.

Mă, să mor io dacă nu mi-e drag omul. Cu bunele şi relele lui, Boc nu suferă de demagogia scârboasă a politicienilor români. Dar îl bănuiesc că e incredibil de credul. Şi ia de bune toate dumele primite de la restul puleţilor subordonaţi şi se ţine de ele ca râia de câne.

Tags: editorial gazetaresc, idioti, sibiu, trafic