Ocna Sibiului si gaura prin gard

photo(4)Jur că vreau să scriu și de bine, dar iaca, nu se nimerește. Mai sap, poate dau și de vreun subiect mai optimist. Presupun că toată lumea știe cu ce se mânâncă Ocna Sibiului. Pe scurt, pentru cei mai tineri hrăniți până acum cu WOW și Travian și care intră pe blog doar ca să vadă cel mai mare șarpe din lume mort, Ocna Sibiului e o stațiune la 18 km de Sibiu, cu lacuri cu apă sărată printre care cel mai sărat lac din România, Brâncoveanu, și cel mai adânc, Lacul fără Fund.
Ei, Ocna a fost împărțită de zeci de ani în trei părți: complexul balnear (cu vilele 1-10 care între timp au fost mai toate vândute iar unele reabilitate), ștrandul (trei lacuri cu apă sărată, amenajat cu terase din scânduri) și lacurile. Lacurile au fost întotdeauna punctul de atracție al stațiunii. Spre lacuri mergeau sibienii călare pe vagoanele de tren pentru că nu mai găseau locuri nici măcar pe scară pe când eram eu mic și bunicul era șef de gară la cuțite. No, lacurile alea, de când le știu eu, și 15 ani am mers acolo în fiecare vară câte două luni, n-au văzut strop de buldozer. Adică erau cum le-a lăsat natura, virgine. Iar virginitatea, ca în viața reală, la un moment dat se pierde. Așa că după câțiva zeci de ani în care nu s-a mișcat un deget, lacurile au intrat în reabilitare. Și lucrarea arată chiar mișto până acum, terase de pământ concentrice în jurul fiecărui lac, cărări pavate, chiar foarte, foarte mișto. Ideea e însă alta.
Teoretic, lacurile ar fi trebuit să fie închise. Se lucrează cu teren alunecos, periculos din cauza eroziunii provocate de sare, nu e o lucrare ușoară. Iar consolidarea pereților încă nu e gata. Acum nu e chiar o bombă cu ceas dar ferească ăl de sus de vreun accident, că să vezi atunci belele. Pentru că la lacuri, deși e închis, există o gaură prin gard. Iar cei care au intrat primii pe gaura aia din gard au improvizat și un podeț peste canal, ca să poată veni tot rumânul la baie. Cum rumânii năvăleau precum muștele prin gaură, imediat au apărut mici-makerii. Ä‚ia care fac mici. Urmați de ăia care umflă colace și vând slipi, după care a venit formația. Cum drac or fi trecut ăia instrumentele prin spărtura din gard numai ei știu. Cert e că urlă muzica, frătzică, se perpelesc micișorii și rumânii se înghesuie la baie ca în zilele bune. Ce dacă ștrandul e închis? Ce dacă se poate prăvăli peretele peste tine? Dă-i să cânte!!!
P.S. Post scris cu o doză de ipocrizie din moment ce și eu am intrat prin gaură ca să-mi duc prunca la aerosoli
P.P.S. Scuzați calitatea îndoielnică a filmării. iPhone-ul e bun la multe, dar nu la toate.

4 Comments