Domn profesor traieste

la clasaMi-a luat o zi să mă reculeg ÅŸi să fac cumva să nu-mi mai tremure genunchii :D. Da, da, degeaba râdeți. Până nu vă treziți în fața unei clase de 16 copii, cu nod în gât ÅŸi nici cea mai mică idee despre ce urmează să le spui în următoarea oră n-aveți voie să râdeți. Asta deÅŸi m-am dus cu lecțiile învățate, cu planul studiat. Panică, deleted memory ÅŸi aÅŸa mai departe. Curios, dar tot copiii m-au salvat. Pe când mă bâlbâiam eu mai tare au început să mă întrebe, te miri ce. De la „dacă îi dau câinelui meu apă cu spirt se face mai rău” până la „zgarda de purici omoară purecii”? Åži uite aÅŸa, din răspuns în răspuns am reuÅŸit ÅŸi eu să îmi dau drumul ÅŸi m-am întins cu prichindeii de a 4-a la poveÅŸti până se făceau deja semne disperate din spate că mai sunt cinci minute din oră ÅŸi eu mai aveam trei puncte în planul de lecție de care nici nu mă apucasem. Le-am cam făcut pe fugă din scurt, kinderi, atenția la gigea – toco, toco, toco, ca la finalul orei să fiu sigur că au băgat la cap tot ce trebuie să ÅŸtie. Că trebuie să fie atenți la câinii de pe stradă, că nu trebuie să se apropie de ei dacă nu îi cunosc, mai ales când mânâncă sau îÅŸi păzesc puii dar ÅŸi că trebuie să aibă grijă de ei, să împartă sandwichul ÅŸi să învețe ÅŸi ceilalți colegi că la fel cum oamenii sunt câini de foarte multe ori ÅŸi câinii sunt oameni. Majoritatea dintre ei.

11 Comments