Åžcolarii sunt de vină

Am avut o revelație de dimineață, venind spre lucru. Azi e duminică. N-are cum să se circule atât de lejer prin oraÅŸ dacă nu e duminică. La semafor pe Transilvaniei, două maÅŸini în fața mea. Până la intersecția cu Åžaguna, pe Victoriei de abia dacă am dat de două trei maÅŸini. ân spate la Goga, unde erau două maÅŸini în parcare ÅŸi niciuna pe drum, am mai avut o revelație. Nu e duminică, e luni. Dar e vacanță. PuÅŸtimea e în vacanță. De aia e atât de gol oraÅŸul. Pentru că părinții dorm o oră în plus, mamele nu mai trebuie să facă sandviÅŸuri iar tații să încălzească maÅŸina, să îi fie cald puiului până la ÅŸcoală. Să nu cumva să răcească.
Părinții de azi îÅŸi cocoloÅŸesc copiii mult prea mult. âi pupă în fund exagerat. Adică no, înțeleg dragostea de părinte ÅŸi clar că faci tot ce crezi tu că e mai bine ca să îl creÅŸti ÅŸi îl grijeÅŸti. Dar un pic, se sare calul. Åži acum nu vorbesc din perspectiva ÅŸoferului mulțumit că a început ziua fără să înjure.Când eram ÅŸcoler, drumul spre ÅŸcoală era cea mai faină parte a întregii zile. Mă trezeam la ÅŸapte, haleam cacaua cu ceva biscuiți pregătiți din timp de Deli, îi pupam rapid pe amândoi ÅŸi o tuleam ca să ajung de musai la fără 25 la colț. Acolo mă întâlneam cu gaÅŸca ce venea din micul Dallas ÅŸi mergeam togheter spre ÅŸcoală. Åži, povesteam de gagici, care cum, pe cine a mai pus ochii, că să vezi ce s-a întâmplat aseară în Scheleți sau cine pe cine o mai bătut la biliard în Scânduri. Că azi tre să jucăm de musai baschet cu puÅŸtanii din clasele mai mici, să le scoatem baschetul din cap, să vadă ÅŸi ei cine-s ÅŸefii. Ne consultam orarul să vedem de unde putem chiuli ÅŸi, cel mai des, săream chiar peste prima oră. Că ne opream ață în Scânduri să mai depănăm niÅŸte poveÅŸti sau la o cruce. DeÅŸi ÅŸtiam clar că sunt 80% ÅŸanse să nu merg la prima oră, n-am pierdut aproape niciodată drumul spre ÅŸcoală cu trupa. Chiar ÅŸi în zilele în care aveam scutirea în buzunar, mă trezeam dis de dimineață doar să mă duc cu ei la ÅŸcoală. Probabil de aia mi-e dor de ei în fiecare dimineață ÅŸi tresar la fără 25. Că am întârziat la întâlnirea din colț. Lăsați mă copii maÅŸinile acasă. Luați-o la picior până la ÅŸcoală. Å¢ineți-vă iubita de mână, povestiți-i de dulce. Luați-vă colegul de bancă de după cap. Åžcoala leagă prietenii care durează trei vieți. De pe geamul maÅŸinii cel mai bun prieten al vostru va fi maxim ăla care v-a dat add pe messenger aseară.

3 Comments