Pe-aproape. Ba pe-a matii!

veni vorba despre incredibila calitate a serviciilor de curierat și a celor ce le prestează. Aștept un pachet de la F64, o jmecherie mare, vă arăt io nițel mai încolo, după ce vine. Și îmi frec de azi dimineață mâinile, de nerăbdare, așteptând să vină curierul. Se face 11, nu sună, pun mâna pe telefon și sun la numerele SprintCurier pe care le aveam în telefon. Primul, numărul agentului de teren, închis. Sun la centrală, repet, numărul pe care îl aveam salvat în telefon, nefiind la prima relație cu SprintCurier. Răspunde un tălâmb.

– Bună ziua! SprintCurier?

– Aproape

– ?!?!?!?!?! (a se citi: pauză lungă în care chiar n-aveam habar ce să zic)

– Centrala Sprint Curier?

– Pe-aproape. Nu!

– ?!?!?!?!!?! (a se citi: pauză lungă înainte să închid telefonul și să rămân WTF)

Gugălesc, găsesc număr, sun, totul perfect mai departe. Și încă nu știu cum sau de unde să-l iau pe muie ăla care a răspuns la telefon. Să-l mai sun o dată și să-l pizdui, să aflu, de fapt, ce firmă de curierat e, s-o las moartă… Mă mai gândesc. Foto

 

Tags:
2 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *