Pisicuta spre adoptie

DSC_4030Există o singură situație în care nu îmi plac câinii, dar nu îmi plac deloc. Åži îmi vine să îi iau de urechi ÅŸi să îi dau cu capul de primul zid de bloc ce îmi iasă în cale, atunci când chinuie pisicile. Acum vreo trei ani, când stăteam la parterul unei case, am sărit noaptea la 3, în chiloți, pe geam, ca să împrăÅŸtiu o haită de câini ce tocmai nenoroceau o pisicuță. Din păcate, pe ea n-am reuÅŸit să o scap. Dar am scăpat-o pe asta. A scăpat chiar ieftin pitica, n-are nicio urmă de colț, nicio rană vizibilă, e ca nouă. E drept că e ostenită de numa numa. De ieri după-masă doarme de rupe iar până aseară de abia s-a atins de mâncare. De dimineață s-a trezit însă cu o poftă de mâncare ceva de speriat. Probabil că nu vă închipuiți, dar în ea încap două pliculețe de Whiskas topite în 10 minuțele. No, având în vedere că în momentul ăsta coabităm în felul următor, 2 adulți, un kinder, 2 câini ÅŸi o mâță, de un membru al familiei va trebui să mă despart. Åži asta înainte să treacă Å¢ica cu Tănă prin uÅŸa de la baie, singurul obstacol între doi câini ÅŸi o pisicuță de patru săptămâni. Dacă vă cade vreunuia cu tronc, vreți o pisicuță de nota 100 în casă, dați un fir la 0745.320.343 sau pe mailul care îl găsiți o țâră mai jos ÅŸi pe lângă pisicuță pun la bătaie ÅŸi prietenia mea pe viață. Vă foarte mulțumesc.

3 Comments