Sportul românesc e o labă slabă
O să murim cu toții obezi, cu mintea îngustă ÅŸi cu IQ de maimuță urlătoare. Gândiți-vă la următoarea situație. Vrei să îți dai copilul la sport. La înot nu-l trimite nici dracu să înoate într-un bazin cu gresia ciobită în care se poate tăia oriunde ÅŸi fără supraveghetori. La tenis l-ai da, dar n-ai unde pentru că nu sunt terenuri ÅŸi alea două-trei costă de te rup. BaÅŸca faptul că nu învață team-spirit. L-ai da la fotbal. Dar ce naiba te faci dacă e talentat? âl trimiți între cercopitecii pe care îi vezi acum la televizor, semianalfabeți ÅŸi cu IQ cât numărul de la papuci? Ferească Dumnezeu să ajungă carnea de tun a vreunui Becali, să îl vândă ÅŸi cumpere ca mieii de PaÅŸti în piață. Ok, va avea momentele lui de glorie, vreo două trei, după care va rămâne doar un alt idiot. Până aseară, mi-aÅŸ fi dat copilul la baschet. Să crească, să se dezvolte, să învețe spirit de echipă, colegialitate, pasiune, să facă parte dintr-un fenomen frumos. L-aÅŸ fi lăsat să muncească pe brânci, să vină acasă cu entorse la gleznă ÅŸi degete îndoite. L-aÅŸ fi oblojit ÅŸi l-aÅŸ fi trimis înapoi în teren. Sportul face mai bine decât orice altceva trecerea de la adolescență la maturitate.
Åži presupunem că ar fi fost un jucător bun, ar fi ajuns în echipa a doua. Cu multă muncă ÅŸi conÅŸtinciozitate ar fi ajuns în primii cinci la echipa de bază. Åži-ar fi tras, ar fi muncit, ÅŸi-ar fi zdrelit genunchii în sală. Ar fi cules aplauze ÅŸi huiduieli, pentru că în sport niciodată nu poți fi perfect. ânsă atât de multă greață simt acum față de sport încât mai degrabă mi-aÅŸ instala panou în spatele casei, prins de laterala blocului decât să îmi las copilul să devină parte la un fenomen atât de josnic ÅŸi jegos ca baschetul românesc din ziua de astăzi. Acest sport atât de frumos, de palpitant ÅŸi de extraordinar a ajuns o cârpă. Pe care fiecare nemernic îÅŸi ÅŸterge bombeurile de 1000 de euro bucata. Nici măcar baschetul nu a mai rămas un sport al performanței, al valorii colective ÅŸi individuale. A ajuns o batjocură, în care caÅŸcavalul cumpără coÅŸuri, aruncări libere ÅŸi faulturi gratuite. ân care arbitrii sunt exponenți ai unui sistem corupt, de la preÅŸedinte până la ultimul gunoier. Munca acestor copii care aseară au fost în teren a rămas o luptă cu morile de vânt. Åži al dracului să fiu dacă este corect.
Da, nici suporterii n-au fost uÅŸă de biserică. Am greÅŸit mult ÅŸi noi, cei din tribune. Nu trebuia să aruncăm cu reviste în teren. Nu trebuia să ne ieÅŸim din pepeni. ânsă cine cunoaÅŸte acest fenomen realizează că în anumite momente, fair-play-ul rămâne o simplă amintire. Vorba unui bun prieten de-al meu.
Comportamentul spectatorilor la finalul meciului de ieri nu a fost cel mai demn de luat in seama, dar cand vine unu’ la tine acasa… incepe sa-ti cotrobaie prin casa, stai calm, iti goleste frigiderul, stai calm, insa cand s-apuca sa-ti bata copii si sa-ti pipaie nevasta, poti fi cel mai civilizat om de pe Terra… nu ai cum sa mai rezisti.
N-am ce vină să aduc jucătorilor. Åži probabil de aia încerc să cred că o parte din vină ne aparține. Dacă ar fi să am o deviză în viață, poate mi s-ar potrivi cel mai bine fraza care o folosesc cel mai des: orice roată se întoarce. Åži am probat-o de nenumărate ori. Veni-va vremea ÅŸi atunci o să fim acolo. Să vă urăm cele bune.

Iar înjurăm, brilinschi, iar înjurăm?
Adevărul e că nici eu nu mi-am putut Å£ine cumpătaul la finalul meciului de ieri. N-am fost chiar golănaşă, dar un „zda mamii voastre de hoÅ£i infecÅ£i” tot am scos.
Azi mi-a venit să plâng la scrisoarea deschisă a lui Cobra pentru Carmen Tocală:
„Mi-as fi dorit sa fiti alaturi de noi, pentru ca dupa meci, dumneavoastra sa fiti cea care sa ne duceti copiii catre case, sa le stergeti lacrimile si sa le transmiteti ca, de fapt, ceea ce i-am invatat si ii invatam noi ca si parinti, este o mare abureala si ca de fapt realitatea difera de situatiile „ideale” discutate acasa.
(…)
Mi-as fi dorit sa fiti alaturi de noi, ca sa ne faceti sa intelegem care ar fi motivul pentru care sa ne indrumam copiii catre sportul de performanta, DACA ASTA SE NUMESTE PERFORMANTA SI IN CE FEL? Pentru ce sa ne obosim sa inchidem televizorul cand sunt emisiuni crude sau interzise lor, cand, de la stirile TV pana la sala de sport NE LOVIM DE INFRACTORI.
(…)
MI-AS FI DORIT SA FITI ALATURI DE NOI AZI pentru a ne demonstra noua dar in primul rand dumneavoastra insiva, faptul ca pentru banii care curg catre FRB din diferite societati de SOFT sau auto, nu sunteti obligata sa ingenunchiati si sa pupati talpi de papuci de lac, manjidu-va de noroiul falselor aprecieri de oameni. MI-AS FI DORIT SA FITI ALATURI DE NOI AZI pentru a intelege si vedea ce inseamna baschetul pentru Sibieni. Ce inseamna spirit”.
Am 28 de ani, dar sunt unul dintre copiii aia de care vorbeste Cobra. Pentru care sportul inseamna spirit, competitie corecta, spectacol, echipa, prietenie si bucurie. Ieri, au fost unii care le-au distrus pe toate. Si din pacate, ei nu inteleg cuvintele noastre mari. Prea mari pentru ei. Inteleg numai cuvintele din imaginea pe care ai alaturat-o tu acestui post. Dar si alea sunt prea mici ca sa exprime ce simtim.
Bogdane, il dai la Airsoft!
Eu nu m-am putut abtine de la atata carne. Mi-am cerut scuze si mi-am dat drumul pentru ca nu e corect. Am invatat sa fim umiliti si nu e corect. Am suflat tot meciul din trompetutza, mi-am rupt plamanii la cat am strigat si ma dor si palmele de la atatea aplauze. In rest am ramas cu un sentiment amar. Si daca e asa, le zic sa le stea in gat titlul si sa se spele pe cap cu el. si sentimentul ca nu trebuie mers la Ploiesti in semn de protest poate ca e un lucru bun.
Ce nu inteleg cretinii aia e la ce s-au expus. Psihologia unei mase de oameni este total diferita de psihologia unui individ. Una e sa provoci un individ care se va gandi la anii de scoala, la anii de acasa, se intoarce si pleaca scarbit. Dar daca provoci o masa de 2000+ oameni, s-ar putea sa nu iasa bine. Nu trebuia sa se arunce ziare pe teren, nu trebuia sa se injure galeria adversa (aia nu au nici o vina), dar astea sunt reguli aplicate ca individ. Cand e vorba de masa, e diferit. Cred ca spectatorii ca masa au fost cat se poate de civilizati – ieri toti, inclusiv arbitrii, au iesit pe picioarele lor din Sala Transilvania. Au fost injurii, au fost amenintari, da la ce jaf a fost aseara, cred ca atat a fost minimul de violenta posibil.
Din pacate, copiii nostri nu au nici o sansa cu sportul, nici profesionist nici amator. Am scris asta de zeci de ori pe forumuri cautand un pic de sprijin de la cineva. Sportul profesionist din Romania este corupt si murdar. Speram macar ca mostenitorii mei sa poata juca in curtea scolii. NU este posibil, este interzis jocul in curtile scolilor din ordinul Ministerului. Orele de sport s-au imputinat. Scurtez acum mesajul, dar asta o sa ne coste mult. Inclusiv bani dati pe medicamentele copiilor nostri.
injuram adeloaso, ca atata ne-a mai ramas. un mniezau in barba, ca oricum nu se va schimba nimic.
tavi, ma apuc io de airsoft pentru meciurile de anul viitor. nu stiu cum pitesc puscociul in sala, dar tot il amplasez io pe undeva, sa il am la indemana.
rhodos, daca nu ne prezentam la ploiesti ne facem si mai mari deservicii. uita-te la clujul de acum doi ani din cupa si la finala de anul trecut. nici asta nu e o solutie. doar ni se pare ca e un semnal de alarma, insa istoria o sa il tina minte ca o lasitate.
csb, ce mai ramane de spus. trecutul a fost ca dracu, viitorul e si mai imputit.
Brylule,aseara m-am convins ca am facut alegerea potrivita acum aproape doi ani,la fel cum m-am convins si de faptul ca nu ma pot uita impasibil la un meci al C.S.U in care ii este refuzat categoric dreptul la victorie…
Si ce daca istoria o sa ne condamne?Uneori e nevoie de sacrificii mari pentru mentinerea integritatii…si daca tot veni vorba,eu i-as fi scos pe jucatori din teren si as fi lasat asesoftul sa joace miuta la un panou…macar asa s-ar fi lasat cu scandal la federatie si puneam piciorul in prag.De cand ma stiu,Sibiul a tacut si a inghitit in sec de prea multe ori …
Daca te apuci de airsoft,ma ofer consultant in materie de tactica :))
Toate cele bune!!!
Bleahule, tata, adevar grait-a gura ta. Tactica sa fie, ca altfel n-avem nicio speranta