Sa ne batem joc

De felul meu sunt foarte pacifist. Åži am tendința să accept foarte multe. Nu comentez decât în foarte puține cazuri ÅŸi atunci după îndelungi acumulări. DeÅŸi sunt multe lucruri care mă deranjează, pe multe le trec sub tăcere pentru că m-am învățat cu dezorganizarea românească. Dar timpul trece tot mai repede iar pentru mine devine din ce în ce mai prețios. M-am râs tot timpul de sintagma time is money, probabil inventată de unul mult mai dăÅŸtept ca mine, care nici n-a făcut ÅŸcoală de balet ÅŸi probabil a ÅŸtiut ÅŸi ce să facă cu banii din portofel. Dar s-a cam închis la pită. Haiducelile sunt tot mai puține, nici nu mai ÅŸtiu când am dat ultima dată un cossacks la birou. Plm, sunt din ce în ce mai ocupat. Nu mă enervează asta dar a început să mă enerveze să pierd timpul d-an pulea. Trebuie să radiez o maÅŸină, simplu ca bună ziua. Mă duc la primărie de dimineață să văd ce acte îmi trebuie. Scrie mare la ghiÅŸeu, contractul de vânzare cumpărare ÅŸi copie după buletinul cumpărătorului. Oki doki. Pățit fiind, nu mai întreb. Că ultima dată am întrebat la finanțe ce acte îmi trebuie ÅŸi mi s-a răspuns, nu ÅŸtiți să citiți? scrie acolo. Căcat, mă duc să adun actele. Revin după vreun ceas, stau un sfert de oră la coadă ÅŸi predau victorios cele două hârtii. După o îndelungă analiză mi se returnează. Că trebuia ÅŸi fiÅŸa de înmatriculare. Păi trăzneasc-o istoria, de ce dracu n-ați scris??? De ce trebuie să fac io o sută de drumuri ca să rezolv o problemă penibil de simplă? De ce naiba vă bateți joc de oameni? Åži după aia, de ce aveți pretenții de solidaritate când v-o trage Guvernul din toate pozițiile? Pentru că dacă mă întrebați pe mine în momentul ăsta, foarte bine că v-au tăiat salariile, nici pe alea nu le meritați.

3 Comments