Holydays are coming… NOT

S-o luăm cu începutul, că au trecut multe zile, s-au adunat carduri întregi de poze ÅŸi… tot ce e prea mult strică. Inclusiv vacanțele. Asta e aÅŸa, mai mult ca să mă păcălesc io, că tare-i bine să ÅŸezi în casă ÅŸi să n-ai nimic de făcut. Din păcate, am neglijat ÅŸi socializarea online, n-am pus mâna nici măcar pe un amărât de twitter. D-aia-mi place mie să o tai la Deva de sărbători, că acolo e un cu totul alt univers. Prekini grămadă, birtu birt, chefu chef, familionu familion.

craciun 3

Cam aÅŸa a arătat Crăciunul. Ziua când ne adunăm noi, cei vechi, ca ÅŸi cum n-ar fi trecut 11 ani peste noi. E un feeling foarte interesant, familiar cu un oarecare iz melancolic, să ÅŸtii că întotdeauna, dar absolut întotdeauna, vei întâlni aceÅŸti oameni speciali. Că în ciuda celor 11 ani, nimic nu s-a schimbat. Prietenii rămân întotdeauna prieteni, indiferent cât timp trece sau cât de rar ne vedem. Rezoluția mea de an nou e să facem cumva să nu fie doar Crăciunul singurul moment în care ne vedem. Prin urmare plănuiesc încă de pe acum o ieÅŸire văratică, în cazul în care o să mă lase Cătă, să facem barem de două ori pe an un get togheter de genul ăsta. AÅŸ fi pus ÅŸi filmulețe, dar no, în ciuda faptului că era Crăciunul, să zicem că limbajul nu era cel mai ortodox. Åži mai este ÅŸi cititori sensibili pe cilea. Da măcar încă două poze mai e voie. Nu vă temeți, că n-a rămas picior de jumară de gâscă. Nici sarmale. Numa un deț de salata de beouf la borcan ÅŸi aia din cauza borcanului, nu de alta. P.S. Na mă, te-am pus pe blog :D.

3 Comments