Din aberatiile statului roman

După cum bine ÅŸtiți, familionul a devenit cu adevărat familion în urmă cu două luni de zile. Când a venit barza după ce am pus zahăr la geam. Că cică asta e povestea pe care o spun bunicii nepoților când întreabă cum se fac copiii. Åži, ca orice sclavi în România, ne-am apucat să batem la uÅŸile instituțiilor mirificului stat român pentru indemnizația de mamă. Recunosc din start că am apelat la pile. Am sunat la toți cunoscuții din Finanțe pentru a descoperi o ieÅŸire cât de mică din hățiÅŸul birocrativ. Vezi să nu. Să zicem că am avut un noroc chior pentru că am avut cu cine lăsa copilul în cele trei zile pierdute pe holurile instituțiilor. Chiar nu ÅŸtiu cum se descurcă mamele care nu au la îndemână vreo bunică sau vreo mătuÅŸă care să-i preia atribuțiile săptămâna aceea care o pierde pe drumuri. Cu toate rezolvate într-un târziu, am o foooarte mare nedumerire. Dacă o doamnă merge să ceară indemnizație de mamă ÅŸi are certificatul de naÅŸtere al copilului, de ce pizda măsii i se cere adeverință de la medicul de familie cum că a fost însărcinată?

7 Comments