Un weekend de povestit nepotilor

Exact acum o săptămână, dar exact acum o săptămână, la ora asta eram cu Crivăț într-un foișor superb, ne uitam împreună la dealurile din zare și sorbeam dintr-o cafea delicioasă. Evident, făcută de mine, singurul care se pricepe să facă o cafea delicioasă :). Eram cu gașca in extenso la Domeniul Culcer, în inima Olteniei, la o aruncătură de băț de Târgu-Jiul lui Brâncuși. Ne-am îmbarcat în mașină întreaga familie și după trei ore și un pic, dintre care una bătută pe muchie pe Defileul Jiului, am ajuns pe niște dealuri absolut superbe pline de verdeață și de foarte multă liniște. Până au coborât fetele din mașină.

Domeniul Culcer numără 28.000 de metri pătrați, unul mai frumos ca altul. Aparține unei familii atât de vechi încât a avut nevoie de un întreg perete ca să își prezinte arborele genealogic în care îl găsim chiar și pe Nicolae Bălcescu. Iar Brâncuși n-a fost străin de frumusețile acestui domeniu, din câte ne povestea doamna Ana Culcer. Fostul conac boieresc a ajuns în paragină iar acum se lucrează intens pentru renovarea lui.

Între timp, în imediata apropiere, a răsărit o pensiune imensă, construită cu mult simț estetic și din cale afară de primitoare. Mi-a plăcut la culme faptul că fiecare cameră este botezată după unul din membrii familiei.

Cum primul criteriu de selecție pentru orice am face în familie sunt copiii, vă spun cu mâna pe inimă că niciunde nu am stat mai relaxat decât aici. E raiul copiilor. Tobogane, hinte, au tras cu arcul, s-au dat cu tiroliana cot la cot cu călăii mai bătrâni, în 28.000 de metri pătrați nici nu le-am văzut la față până la masă. Că tot veni vorba, când o să ajungeți la Domeniul Culcer încercați de musai cea mai bună salată de vinete din lume și cele mai bune aripioare de pui care au existat vreodată de la inventarea focului încoace. Am mâncat 15, pe număratelea.

E un tărâm de basm, încărcat de istorie și plin de povești uimitoare. E un loc care îți ia grijile și stresul cu mâna. Și unde o să ne întoarcem cu siguranță pentru că Ruxandra și Marius sunt niște minunați și o să ni se facă dor de ei curând.