Dec 7, 10 • Din oras • brylu • 5 Comments »

De început, să spicuim un pic din DEX:

BACŞÍŞ, bacşişuri, s.n. Sumă de bani dată, peste plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câştiga bunăvoinţa sau protecţia cuiva.

BACŞÍŞ s. (fam.) şpagă.

Perfect bărbătesc, că nimeni nu ia şpagă ca mine. Dijmă, zeciuială, ziceţi-i cum vreţi. Venind de la prekinii mei turci, bacşişul ăsta e o unealtă universală de cumpărat bunăvoinţă. Asigură chelnerul/barmanul/ospătarul cu o privire plină de înţeles că la nota finală se va adăuga un bacşiş corespunzător şi poţi fi sigur că n-o să ai scupiat în paste sau muşte în vin. Dar acum nu de şpăgile mele e vorba, de fapt tot de ele e vorba, ci de destinaţia lor. Din şpăgile ce vor veni curând n-o să mă răsfăţ la cinci stele la Belek (întotdeauna mi s-a părut amuzant numele localităţii ăsteia) ci o să fac ce n-am făcut niciodată, cadouri la copii. Darul meu pentru Crăciunul lor e tot o idee pitrocită în faţa unor halbe, la fel ca Sunt mândru că sunt român. Şi cu niţică perseverenţă, cu multă umblătură, iaca, ideea a prins contur. Aşa că să vă aşteptaţi în zilele ce urmează la vreo 25 de bloggeri branduiţi frumos cu însemnele campaniei, care vor presta diverse pentru a strânge modica sumă de 50 de lei din care se vor cumpăra cadouri pentru nişte copii sărmani. Io, subsemnatul, voi colecta şpăgi daca aşa zice DEX-ul, cel mai probabil din cafeneaua Atrium unde o să am grijă să vă vărs cafea fierbinte în poală şi fresh de portocale în păr pe post de permanent după care, rânjind, o să întind o mână care sigur va avea o poveste. Apelez la largheţea buzunarului vostru pentru o cauză nobilă. Şi da, puteţi veni amândoi să faceţi mişto de mine dacă lăsaţi un Iorga pe masă. Vă spun eu curând şi când.

Tags: blogosfera, campanii, dragii mei