Pentru un leu
Cum azi era ziua de mea de hrănit cățeluÅŸii de la adăpost, m-am dus la real să mă aprovizionez cu neÅŸte saci de grăunțe ÅŸi conserve pentru pisicuțe. Mă aÅŸed la coadă, în fața mea o bătrânică. Cu un ÅŸal pe cap, cumpărase un pui ÅŸi două pâini. Cumpărături de 16.80 lei. Bătrânica începe să scoată din portofel tot ce avea. Un mănunchi de hârtii de un leu, una de cinci lei ÅŸi un pumn de monezi. Casierița începe să strâmbe din nas ÅŸi începe să numere banii. Printre hârtiile de un leu, una ruptă într-un colț. „Hârtia asta nu pot să v-o iau”. „Vă rog mult, că ăÅŸtia sunt toți banii care îi am. Tot de la un magazin am primit-o ÅŸi eu. Nu puteți să o lipiți cu niÅŸte scotch?”, spune bătrânica. „Nu pot, că n-am scotch”, îi răspunde vânzătoarea. Biata bătrânică, să izbucnească în plâns. Oricum nu-i ajungeau banii, nici cu leul acela. Vroia să lase puiul ÅŸi să cumpere doar pâinile. I-am dat eu cei 6 lei care îi lipseau ÅŸi caseriței încă 4 pentru următorii bătrâni care urmau să îÅŸi ia flit pentru că aveau hârtii rupte.

Eu in situatiile astea abuzez de putina putere pe care o am fiindca sunt tanara si am unde sa scriu si ma duc la manager, scriu despre magazin, dinastea…In Bucuresti se intampla all the time 🙁
pentru un amarat de leu? da-o-n pizda masii. leul ala il castiga din maruntul lasat de cumparatori in urmatoarele 5 minute.
nu ai procedat bine, draga brylu.
trebuia sa te duci si sa ii futi una la muie curvei aleia.
Băncile nu primesc bancnote deteriorate, decât dacă plăteşti un comision. Asta e teoretic, că practic predau zilnic bani lipiţi cu scotch şi nu mi-a zis nimeni nimic până acum. Tu crezi că ăia de la bancă stau să verifice fiecare fişic dacă nu cumva e vreunul lipit pe spate? La mine la lucru am vorbit cu toţi casierii să primească bani rupţi şi să-i aducă la mine, că-i lipesc eu. La real a fost rea-voinţă, lene sau sictir. În loc să te bucuri că vine omul să-şi cheltuie banii la tine, nu în altă parte, tu îi dai cu flit pentru că n-ai chef să munceşti două minute în plus pe zi? Dac-aş fi patron i-aş da afară instant pe cei de genul ăsta, dar din fericire pentru ei, nu sunt.
Brylu, mi s-a pus un nod in stomac. Hai ca de data asta ai fost tu acolo cand a avut batranica mare nevoie de trei lei si-o vorba buna, de ce te faci cand nu e nimeni in jur sa-i ajute pe amarati si sa le dea o lectie de morala cretinilor in genul casieritei?
Liviutule, nu pot sa dau in femei. Oricat de japite ar fi.
TNH. Cel mai probabil e lene. Dar eu m-am simtit jignit de ofuscarea cu care i se adresa sarmanei batranici, ceva in genul „daca n-ai bani de mancare, stai acasa si mori de foame, nu-mi pierde mie timpul”. Avem o rautate de grup iesita din comun. Unul n-ar intinde o mana de ajutor. Sa-i fi spus, lasati, doamna, pun eu din urmatorul bacsis leul asta in plus, da-l dracu.
Ionela, eu sper sa se gaseasca tot timpul cineva in jur. Nu cred ca cineva poate sta insensibil la o asemenea imagine dramatica. Pana mea, nu poti intoarce capul si sa te faci ca n-ai vazut.
Bună, avem un concurs doar pentru bloggeri pe blogul nostru.
Poţi câştiga cazare pentru două persoane într-un week-end la pensiunea Roua de Munte din Băile Herculane:
http://rouademunte.wordpress.com/
Am revazut ieri filantropica ! Daca babuta era pe o mana cu vanzatorarea si te-au ars de 10 lei 😉
„Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeÅŸte pomană …”
:)) ma crezi ca m-am gandit si la asta? si totusi… nu prea imi vine sa cred. dar mai stii?
si eu am patit-o de cateva ori dar eu le-o dau oricum si daca comenteaza.. ii spun si de ce sa o ia.. pt ca la fel am primit-o si eu..
p.s. marie jeane degeaba scrii de magazin.. n-ai rezolvat nimic.. totul se rezolva pe loc, daca nu cu caserita atunci cu directorul
p.s.1 @Bogdan nu cred ca isi permite caserita o astfel de manevra..