Apr 28, 10 • Din oras • brylu • 7 Comments »

Bine, am depăşit cele două luni cu câteva zile. Ce să-i faci dacă tati e prea ocupat, oricum presimt că o să îmi iau papara peste vreo 14 ani pentru această întârziere. Cum au fost ultimele două luni? Geniale. Escepţionale cum ar spune un mare clasic în viaţă. E splendid să vezi o floare cum creşte în faţa ta, darămite un copil. Să vezi schimbările din fiecare zi. Primul surâs, primul gângurit, ne pregătim pentru primul cuvânt pentru că sunt convins că la cât de precoacă e donşoara nu va mai dura prea mult până o să ne surprindă. Sper doar să nu fie o înjurătură . Pitica e bine sănătoasă, foarte veselă şi din ce în ce mai curioasă. Cât despre noi? Încă n-am ajuns în faza în care să ne luăm câmpii, ba suntem chiar departe de momentul ăsta. Şi nu prea cred că o să vină. Nici n-ai cum când ţi-e atât de drag de frumuseţea asta cu ochi gri-albăstrui şi gene de Marlene Dietrich.
P.S. După anestezia epidurală aş nominaliza la a doua cea mai mare invenţie a lumii leagănul electric. Genial inventatorul.

Tags: Cata dragostea mea, dragii mei