Zi de mândrie

Curios fapt. Mândria națională apare tot timpul în beznă. Când e viața mai întunecată, când suntem copleÅŸiți de vicisitudini renaÅŸtem sub o baghetă magică. O atingere care îți umple inima de mândrie, de dragoste pentru popor ÅŸi țară. Sâmbătă a fost beznă în Sala Transilvania. Mai mult la propriu, dar ÅŸi la figurat. DeÅŸi se cânta mai abitir ca niciodată, fiecare suporter avea o strângere de inimă în fața meciului cu campioana. Până când s-a stins lumina. Deasupra galeriei s-a aprins un bec, ce lumina tricourile regretatului Elemer Tordai. Aproape palpabilă, lumina a pătruns pe rând suporteri, tineri, bătrâni, entuziaÅŸti ÅŸi, deloc în ultimul rând, patrioți. Imnul României n-a fost cântat niciodată cu atâta patimă. Cu atâta drag ÅŸi atâta dăruire. O explozie de dragoste pentru sală, teren ÅŸi echipă, de devotament față de țară ÅŸi națiune, de orgoliu ÅŸi mândrie pentru fiecare om în parte. Am învins când poate nimeni nu se aÅŸtepta. Dar fazele meciului au început să fie uitate, detalii trecute cu vederea. ânsă toată lumea ține minte imnul. Toată lumea vrea să retrăiască un moment unic de mândrie națională. Sâmbătă n-a fost unul care să nu se simtă român până în măduva oaselor. AÅŸa se cântă imnul României!br /object width=”425″ height=”344″param name=”movie” value=”http://www.youtube.com/v/zestShu0yAchl=enfs=1″/paramparam name=”allowFullScreen” value=”true”/paramparam name=”allowscriptaccess” value=”always”/paramembed src=”http://www.youtube.com/v/zestShu0yAchl=enfs=1″ type=”application/x-shockwave-flash” allowscriptaccess=”always” allowfullscreen=”true” width=”425″ height=”344″/embed/object