Ziua cea sfanta
Azi e una dintre zilele acelea din an când tot credinciosul scoate din dulap hainele de ninja ÅŸi se pregăteÅŸte să se fălească la lume cu relația lui specială cu Dumnezeu. Boboteaza ÅŸi fiecare raclă cu ceva rămăÅŸițe ale vreunui sfânt din vremuri demult apuse sunt marcate cu roÅŸu în calendarul credincioÅŸilor-ninja. ânarmați cu steluțe ÅŸi nunchackuri, credincioÅŸii se calcă în picioare pentru un strop de apă sfințită cu ÅŸtaif de ditai soborul de preoți. Motiv perfect pentru ca jandarmii, care oricum s-au plictistit rău de tot de Sărbători să mai iasă o dată în stradă ca să îi ferească pe ninjalăi de un măcel în toată regula. Că doar fără apa aia sfințită de sobor îÅŸi întoarce Doamne-Doamne ochii de la noi, prin urmare, e de musai să o obții. Nu ÅŸtiu de când, căci nu-mi aduc aminte ultima sărbătoare civilizată, momentele acestea au devenit penibile ÅŸi de-a dreptul groteÅŸti. Oameni în toată firea se calcă în picioare, se strivesc de gardurile de metal, leÅŸină, se înjură ÅŸi se înghiontesc pentru un strop de apă. Nu deschid subiectul „sfințită” că e totuÅŸi sărbătoare. Dar le vine rândul ÅŸi sutanelor. Altă întrebare mă roade pe mine. După ce te-ai piÅŸat pe semenul tău peste care ai trecut ca T34-ule rusesc, te simți mai pur cu sticla aia de apă în mână? Mai credincios? Mai aproape de Dumnezeu? Foto: Adevarul

Asta e din ciclul cot-în-gât-pumn-în-spate: „Dă-te, bă, să iau lumină!”
De Sfintele Sărbători Pascale.
Cre’că de aia vin unii cu damigeana de 5 litri, măcar să simtă că s-au luptat (literal) pentru un scop 🙂
:)) Super articol pentru inceput ziua bine…
Eu imi amintesc ce circ si ce distractie mai era cand mergeam sa luam pasti si era tot asa bataie. Dar noi eram copii si majoritatea erau trimisi obligati de parinti sa stea sa ia cele sfinte.
Eu recunosc, ma duceam la biserica de dragul sarbatoririi in vreun fel a pastelui, dar la inghesuiala de dupa stateam din solidaritate si pentru distractie.
In plus, pe una din cele mai bune prietene ale mele, am cunoscut-o stand la coada la tec. De aia era fain comunismu si de aia cred ca se mai pun oamenii si acum la cate-o coada aiurea. De dragul socializarii :))
Si nu, nu stiu zau cati se simt mai sfinti cu sticla de apa in mana. Victoriosi eventual da…
@maddame lumineaza-ma si pe mine, ce mniezau fac cu apa aia? la ce le serveste? fierb sarmalele in ea si au o epifanie?
@monica victoriosi si cu dintii in batista. Oare le cresc la loc daca beau apa sfintita?
Meh, mie soacră-mea îmi zice să dau cu aghiazmă prin casă după ce pleacă musafirii, să omoare spiritele rele.
Nu glumesc.
Dar nici nu dau 🙂
Nu mai bine iti incui usa si nu mai primesti musafiri? :))
Cre’ca te scapa de o groaza de belele…
Eu unul ma si vad facand pe popa cu busuiocu’ prin casa… si faza cea mai tare e sa se intoarca vreunu din ei ca si-a uitat ceva si sa te prinda facand pe vraciul voodoo…
Mai lipseste un dans al ploii si e completa treaba.
Nu pot sa imi inchipui cu ce e mai speciala apa aia decat cea care o primesti cand iti vine popa prin casa cu boboteaza si ti-o lasa in pahar pe masa… fara imbranceala, fara injuraturi… fara nimic. Doar cat poa’ sa-ti trebuiasca, ca doar nu faci vin din ea…
Un amic, care e jandarm, mi-a povestit că meciurile cu cei mai inraiti suporteri au fost minciuna pe langă misiunile la lacasurile de cult in zi de sarbatoare.