Real cine?

Cum dracu să te mai uiți la fotbalul dâmbovițean? Ce motiv întemeiat ai mai avea să îți pui Digi TV ca boul acesta din hambar pentru GSP1 ÅŸi 2? Ca să ce? Să vezi niÅŸte momâi devenite super vedete scoase din decolteul Simonei Pătruleasa sau din freza Ralucăi Arvat pentru simplul motiv că au fost suficient de bulănoÅŸi încât să prostească vreun prejedinte de club să dea o căruță de bani pe ei. Că ăia nu-s fotbaliÅŸti. Stau ÅŸi mă gândesc dacă îi poți numi măcar sportivi. Că trebuie mai mult decât alergarea pe un teren pe alocuri verde ca să devii sportiv. Ați văzut aseară Liverpool – Real? AÅŸtept meciul ăsta de un car de ani. Echipele mele preferate. Evident, Liverpool vine pe primul loc ÅŸi Real pe doi. Iar una dintre dorințele mele devine tot mai acută. Până o să miros zambilele de dedesubt vreau de musai să ajung la un meci pe Anfield. Deie Domnul să construiască ÅŸi englezii noul stadion cum le construiesc românii. Să ajung ÅŸi eu în templu, să cânt cu liverpulenii You`ll never walk alone. Ä‚sta a fost un meci de fotbal. Nu păcălici, nu măgăruÅŸul, fotbal frate. Liverpool a jucat magistral ÅŸi de asta mi se pare cea mai frumoasă echipă de fotbal din lume. Au făcut pressing din secunda 1. Au alergat într-un meci cât aleargă toată Divizia A într-o etapă. Au făcut pressing la mijlocul terenului cu 5 oameni. Au recuperat o căruță de mingi în doar 5 oameni. Olandezii lor au fost cu 3 clase peste cei ai Realului, care au costat muuult mai mult. Iar Gerrard, giz, ce jucător, o plăcere să îl vezi cum joacă. La 3-0 tribunele cântau în cor Que sera, sera, o ironie deloc fină la adresa adversarilor. Cea mai galonată echipă de fotbal din lume s-a făcut de minune pe Anfield. Deh, nici nu-i foarte complicat să pleci cu capul plecat de pe stadionul acela. Ce m-a încântat la culme au fost suporterii. ântr-un moment de pauză, camerele s-au mutat în tribune. Am văzut bunicuțe ținându-se de după cap cu ultraÅŸi îmbrăcați în roÅŸu din cap până în picioare cântând din toți bojocii. Iar imaginea aceea era pretutindeni. Unde te uitai vedeai doar dragoste ÅŸi pasiune pentru cei 11 din teren, pentru roÅŸul acela aprins de Liverpool ÅŸi pentru stadionul care este cu adevărat Teatrul Viselor. Asta-i tot ce-mi doresc, să mă țin de după cap cu o tanti ÅŸi să cântăm

When you walk through a storm
hold your head up high
And don’t be afraid of the dark.
At the end of a storm is a golden sky

And the sweet silver song of a lark.
Walk on through the wind,
Walk on through the rain,
Tho’ your dreams be tossed and blown.

Walk on, walk on with hope in your heart
And you’ll never walk alone,
You’ll never, ever walk alone.
Walk on, walk on with hope in your heart

And you’ll never walk alone,
You’ll never, ever walk alone.

You ll never walk alone…
Asculta mai multe audio Muzica »