56 going on 16

Bănuiesc că ÅŸtiți filmul 13 going on 30. Copila sătulă de copilărie care se visează ÅŸi chiar devine adult, peste noapte. Dar reversul îl ÅŸtiți? Heh, cum să nu-l ÅŸtiți. Paradoxal, că-s fiul lui, am senzația ca pe undeva rolurile s-au inversat. Că eu ar trebui să ies sara pe geam ÅŸi să îl chem în casă de la joacă. Că azi mâine trebuie să fac rost de număr matricol, să cumpăr ghiozdan, penar ÅŸi trusă chinezească de geometrie ÅŸi de musai inel la cravată, să nu plece la ÅŸcoală dezlânat. Foarte ciudat. E vorba de tatăl meu. ân 90% din cazurile în care îl sun, are telefonul închis. La fel de paradoxal, ca toate cele de până acum, sunt foarte relaxat când are telefonul închis pentru că ÅŸtiu exact unde e. AÅŸ putea să îl arăt pe Google Maps, din satelit, cu o eroare de +- 100 de metri. Că e destul de mare sanctuarul de la Sarmisegetusa. Când răspunde la telefon e misterul. Te miri pe unde e. La Tărtăria. La Alba Iulia în focurile luptei cu traficanți de patrimoniu. La Cluj. Tăt pe coclauri. Dar să revenim la introducere. Una dintre ultimele conversații la telefon a fost cam aÅŸa.

– Salutare Nunaces, ce faci, pe une umbli?

– Salut copile. Iaca, la Cluj

– Aaa, eÅŸti încă la Institutul Inimii?

– Nu, ne pregătim de antrenament.

Åžtiu că întotdeauna a fost îndrăgostit de U Cluj ÅŸi că motorul lui funcționează perfect (a fost doar însoțitor la Institutul Inimii) dar nu prea are tehnică de vârf împins pentru a face față Diviziei A la fotbal. Deci clar nu s-a trasferat la U. Na, se antrena de-a dacii ÅŸi romanii. Cu o mână de puÅŸtani comparativ cu vârsta lui din buletin dar pe care îs convins că îi face la suta de metri. Cu bâte, cu săbii, cu scuturi, cu lupul dacic în frunte. Cu cai, cu strategie militară, cu tot tacâmul. Ca la reprezentație totul să fie perfect. Mai ales că el e dacul care nu se lasă niciodată învins de romani. E dacul care se sinucide când totul e pierdut. Iar mama îi pregăteÅŸte la fiecare reprezentație costumul de dac exact cum îmi pregătea mie hăinuțele la recitalurile de pian. Mama cu trei copii. Doi mai tineri ÅŸi unul ÅŸi mai tânăr. Åžtiu că deobicei pe blog nu se prea dă din casă, că e prea personal. De ce am dat din casă? Pentru ca sunt mandru si norocos să am un tată, un frate ÅŸi un copil toți într-unul.