Când am F64 pentru prima dată eram un puțoi (adică -30). Aparatul meu Fuji mă exasperase într-un asemenea hal încât a făcut cunoștință cu peretele. A scăpat relativ
Recunosc că am scris articolul ăsta cu multă speranță. Mi-am pus în el toată priceperea tastelor pentru a încerca să îmi sensibilizez cititorii. Asta uneori funcționează, alteori nu.
Later edit: grea deliberare. Era mai simplu când doar trăgeam comentariile la sorți. L-am ales pe… Cisnădianul Turmentat. Expresia lui, „teatrul îți înfrumusețează sufletul” a fost cea care
Inactivitatea din ultima perioadă se va prelungi încă puțin. Am un pic de treabă. La fel de importantă ca și ultima dată. Mai țineți minte articolul ăsta? Trageți
