Să tot fie vreo trei ani

Care, de fapt, se împlinesc ață astăzi. Tri ani de când zisăi DA-ul răspicat la Starea Civilă. Dupe care semnai într-un ditai catastif, ca vedetele pe bulevardul steluțelor. Probabil ăÅŸtia de la Starea Civilă au băgat catastiful sub cheie, să nu piardă valoare de semnătură ca a mea. O vor licita la Christie`s peste vro 50 de ani pentru fabuloasa sumă de 1 parai.
Prin urmare, familia Brylynski sărbătoreÅŸte astăzi tri ani de zile de când a fraierit Motzoaca să intre în clan. Sau no, i-a oferit privilegiul. Depinde de care parte… te afli :)). Åži să ne reamintim cum a început totul.
Drept, erau ÅŸapte ani în urmă. Adică no, momentul se prefigura, ea devenea tot mai insistentă, tot mai multe aluzii. Iar surdul nu e surd degeaba. Mie nu-mi prea iese să fac pe prostul, aÅŸa că am căzut pradă. Am petrecut o zi nota 1 milion cu Simo ÅŸi cu Popsanul (care ulterior a dat ÅŸi el cu bățu pe catastif, ca martor ÅŸ-apoi ca naÅŸ în beserică) pe cetate, în Deva mea cea dragă. Åži cum ziua era încă tânără, am intrat ÅŸi la Muzeul de Åžtințe ale Naturii, care e chiar la poalele cetății. Muzeul acela e aÅŸa de când mi-l aduc eu aminte. Pentru unii pare naÅŸpa, comunist, mie mi-e foarte drag. Cu pozele imense de pe pereți, cu animalele împăiate ÅŸi cu zimbrii pe care bunicul meu i-a adus în România. âmpăiați băă, că nu-s Matusalem.
Åži cum ne plimbam noi printre exponate, plin de poze cu Retezatul, mă păleÅŸte. Ideea. ân 2 ceasuri am cumpărat inelul, i-am combinat pe amândoi să mergem în Retezat. Åži am cerut muierea pe malul lacului, la GaleÅŸu. Cum era foarte cald, ÅŸi io eram în slipi, n-am avut une dracu asconde inelul, aÅŸa că l-am scos cât de galeÅŸ am putut din… slipi. Probabil a copleÅŸit-o momentul de l-a luat. Åži a mai zis ÅŸi DA pe deasupra. Ale dracului oltence, cum se învârt ele…
âs trei ani ÅŸi parcă e tot ieri. La fel de mult o iubesc. Să trăim, muher.