Yesman-ul

Dacă mă inervează ceva din cale afară la online-ul ăsta, nu sunt haterii, nu sunt spamerii, sunt yesman-ii. Băgătorii de seamă ce umblă cu limba de un cot scoasă pe afară, gata, gata să o lipească de primul cur ce li se oferă. âncerc să îi înțeleg și pe cuvânt de onoare că nu găsesc nici cea mai mică explicație. Probabil că se plictisesc, n-au prea mulți prieteni și se amăgesc cu amiciții online. Au impresia că dacă dau dreptate tuturor și susțin orice afirmație, fie ea deșteaptă ori imbecilă, creează cumva o legătură între ei și autor. Probabil se gândesc că înainte de a pune geană pe geană, omul le mulțumește în gând Ionilor, Măriilor, Mirabelelor și Marianilor care l-au susținut acerb pe durata unei noi zile petrecute pe Facebook. Mi se pare trist, din cale afară de trist. Iar condimentat cu puțină prostie, ajungem într-o situație ca asta. Scrie Tudor ieri pe Facebook: mă disperă ăștia de la TransAgape cu… Și vine răspunsul: Daaa, nu-s normali ăștia de la Boromir. Say what??? Adică, plm, nici măcar să citești ce scrie omul înainte să sari cu pupăturile pe fese mi se pare maximul de tristețe posibil. Și de stupiditate. Dar no, onlineul e liber pentru toată lumea. Spațiu fără inhibiții în care fiecare se poate manifesta după cum îl duce capul. Dacă îl duce.

4 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *