Drona care mi-a scos peri albi

Arsenalul brilinskian de filmări aeriene numără în momentul ăsta trei drone. Una mai dronă decât alta. Orice om normal și-ar pune întrebarea ce ticlăzău faci cu trei drone. Well, povestea începe cam așa.

Mi-am dorit nespus o dronă. Și având avantajul unui frate în State am pus mâna pe prima dintre ele la un preț rezonabil. Acum mă gândesc că m-a pedepsit pentru că m-am zgârcit. Pentru că drona asta mi-a scos peri albi. Apucasem să o pseudotestez înainte de plecarea în concediu, acum vreo trei ani. Să zicem că mă pricepeam aproximativ la decolări și aterizări și încercam să mă acomodez cu diverse, durata bateriei, distanțe, d-astea ale droniștilor. Și numa bine, ajung la o pensiune din preajma Branului, undeva pe un vârf de deal. Loc perfect de făcut teste. N-aveam ce lovi, n-aveam pe cine răni, eram doar eu, telecomanda, drona și zeci de kilometri de cer albastru. Și mă pun pe joacă. Facem o stânga, o dreapta, hai să vedem cât de sus merge. În ureche aveam o voce care nu se mai oprea. Mă, da tu nici nu știi să zbori cu drona. Mă, da ai voie să zbori cu ea în zona asta? Mă, dacă trece un avion și îl lovești? Mă, mă, mă, mă. O secundă mi-am luat ochii de pe ea, cât să opresc vocea sâcâitoare din ureche. Și s-a dus. Mai recunoaște tu drona aia mică precum o unghie din stolul de vrăbii care trecea pe sub ea. În secunda aia mi s-a șters tot ce citisem în manualul de utilizare și s-a instalat panica. Cum de văzut nu o mai vedeam am încercat să o cobor după sunet. M-am apucat să fug ca o găină fără cap pe-acolo până când sunetul a dispărut și el, la fel de brusc. Dusă a fost. Căutarea n-a dat niciun rezultat. Ia de caută o cutiuță albă de 30 de centimetri prin păduri și pajiști cu iarba de un metru. După patru ore am renunțat și m-am resemnat. Am sunat distribuitorul din țară și mi-am comandat alta. Așa a apărut în peisaj a doua dronă, două săptămâni mai târziu. Îmi aduc aminte ziua aia de parcă ar fi fost ieri. Vine curierul, plătesc rambursul, desfac vesel cutia, mă apuc de montat elici, fire, cabluri, în momentul în care eram gata și mă pregăteam s-o zbor sună telefonul. Proprietarii pensiunii din Bran. „Știți, a apărut la ușă un cioban cu drona dumneavoastră în mână. A găsit-o când cosea.” Mă sui în mașină, zbor direct la Bran să văd minunea cu ochii. Ea era. Cu bateria explodată, camera intactă și plină ochi de urechelnițe.

Meșterul Claudiu a desfăcut-o până la ultimul șurubel, a curățat-o și… minune, mergea. Am tras-o pe linie moartă niște luni bune și mă foloseam mai mult de soru-sa, fiind mai nouă și nițel mai performantă. Primul lucru care l-am făcut, am lipit pe amândouă numărul de telefon. Că cine știe când va mai fi nevoie. Era evident că se va întâmpla din nou. Ies la o tură de poze aeriene undeva pe Dealul Dăii. O suprafață foarte mare de teren care trebuia prins într-o singură poză. Și o ridic, o ridic, o ridic. La un moment dat apare o turmă de oi cu câinii aferenți. Care se pornesc vârtos spre mine. Până rezolv cu câinii, drona ia-o de unde nu-i. Plecase iar, afurisita. Deja obișnuit, nici măcar nu m-am mai obosit să o caut. Dacă apare, apare, dacă nu să se odihnească în pace în raiul dronelor. N-ajung bine la Sibiu și sună telefonul. „Domnu, pasărea asta albă i-a ta? Da, unde ați găsit-o? Baje dracu în ea, că mi-o speriat calu. O căzut în fața lui de o sărit în două picioare era să ne răstoarne pe toți cu căruța. Haideți să v-o dau înapoi, vă aștept la intrare la Roșia. Da de-o bere dați? Dau, dară”. A durat un ceas până m-am întâlnit cu căruța plină de băștinașii veniți de la pescuit. 50 de lei mai târziu scumpa mea dronă revenise în cutia ei. Unde a rămas până în ziua de astăzi.

Acu, beleaua e alta. În trei ani de zile, drona asta a ajuns obiect de antichitate, atât de rapid s-a dezvoltat domeniul. Iar procurarea bateriilor a devenit o adevărată aventură. Ăsta a fost momentul când am decis că e cazul să zboare. Ambele drone de rit vechi. Ele la vânzare, bateriile la centrul de reciclare al Asociației Române pentru Reciclare ROREC împreună cu ce s-a mai adunat de pe la jucăriile fetelor în ultimele săptămâni. Drum bun, dragelor.