Nu esti, nu existi

ân principiu sunt foarte de acord cu Răzvan și cu ceea ce spune el aici. Piața Mare din Sibiu e un loc minunat dar uneori suprapopulat de evenimente. Din 2007 încoace, singurele evenimente de succes real s-au petrecut aici. Mutați orice eveniment 50 de metri mai încolo, în Piața Mică, și vedeți cât de mult se schimbă totul. Se schimbă, în primul rând, atmosfera. Și pentru orice eveniment atmosfera e cea mai importantă, lăsând la o parte calitatea sa. Una e când ai 500 de oameni la un eveniment, alta când ai 5000.

Numărul. ân 2010, TIFF-ul sibian a fost primul eveniment major de care m-am ocupat de când activez în branșa asta. A fost în Piața Mică, a fost arhiplin. La „Când vreau să fluier, fluier” se stătea inclusiv pe gardurile ce mărginesc Podul Minciunilor, ca să nu mai spun câți oameni stăteau în picioare. Doi ani mai târziu, la „Despre oameni și melci”, de data asta în Piața Mare, a fost atâta lume cât la întreg TIFF-ul din 2010. Semn că există public. Că orice spațiu mai mic ar priva o grămadă de oameni.

Logistica. Piața Mare e perfect pregătită din punct de vedere logistic pentru a susține evenimente de mare anvergură. Primăria a jucat foarte inteligent cartea centrală iar acum, în Piața Mare, se poate face cam orice. Pentru CibinFEST, de exemplu, am avut o putere estimată de circa 900 de kilowați. Cam cât consumă un combinat. Oriunde altundeva ar fi sărit toate siguranțele pământului. Știu că pentru public asta contează foarte puțin. Dar pentru un organizator contează enorm. De la logistică pleacă totul. N-ai, nu faci.

Spectaculozitatea. Două poze vă arăt și cu astea se cam închide totul. ân spatele oricărui eveniment stau o grămadă de factori, sponsorii fiind printre cei mai importanți. Una e când le oferi o tristețe de eveniment și alta când le arăți așa ceva. ân plus față de asta, imagini de genul acesta devin cărți de vizită pentru edițiile următoare. Cine nu ar vrea să se asocieze cu evenimente care arată așa.

Serios acum, după trei ani de organizat fel de fel de evenimente în Sibiu pot trage o concluzie 99% bulletproof. Nu ești în Piața Mare, nu exiști. 99% pentru că Huet.Urban și Feeric s-au descurcat perfect și fără Piața Mare. Răzvan spune că Piața Mare plină înseamnă restul orașului gol. Cartierele nu pot suporta din multe puncte de vedere evenimente de amploare. Cele consacrate sunt consacrate pentru că se petrec în centrul orașului, cele noi nu pot risca un eșec pe sume importante cheltuite în organizare. Colegii de la CibinFEST au avut tupeu maxim când au organizat prima ediție în Ștrand, la baza Pompierul. N-a fost un eșec, dar n-a fost nici măcar asemănător cu ce s-a întâmplat weekendul trecut.

Sigur, există și inconveniente. ân primul rând pentru cei ce locuiesc în Piața Mare. Cred că nu le e simplu ca weekend de weekend să fie doar bumți-bumți sub geamurile lor. Artmanii, filme, teatru, Oktoberfesturi și o grămadă de alte cele. Mai ales că majoritatea persoanelor sunt în vârstă. Mie, unul, mi s-ar părea absolut senzațional să locuiesc acolo, să mă uit de pe geam la film sau la spectacolul de teatru, în confortul personal și nu între 25 de mii de oameni și doar să cobor câteva trepți când simt că aș bea o bere.

Conceptul Sibiului cultural, care a și adus cele trei stele Michelin orașului, poate supraviețui doar exploatând la maxim Piața Mare. E părerea proprie și personală argumentată pe scurt în rândurile de mai sus. E drept, au fost și evenimente ce n-au rupt gura târgului, dar majoritatea au fost la început, au timp să învețe și să crească. Iar dacă nu vor putea, vor dispărea.