Sigur. Niciodată

Recunosc și îmi fac o mare, mare, mare mea culpa. ân ultima vreme am cam neglijat cățeii de pe stradă. ân afară de pârdalnicii ciumpilici de la bloc, de care continui să am grijă în ciuda vecinilor „binevoitori”, n-am prea acordat atenție animăluțelor, nici vajnicelor colege de asociație. Sunt convins că s-au descurcat și fără mine, dar o mână de ajutor în plus nu strică niciodată. Ar fi cazul să mă revanșez. Deși n-am mai folosit nici blogul de adopții de ceva vreme, lumea continuă să intre, să vadă ce mai e nou, ce căței mai sunt spre adopție. Și nu ocazional, primesc mesaje de genul acesta:

Salut va rog gasitim si mie un caine de rasa un chioaua asau un bison plss yoo mullllltttt

Fata me. Citește-mi pe buze. Niciodată! Din mai multe motive. Primul: rasa chioaua nu există. Al doilea: nu suntem magazin, suntem asociație. Pe străzi nu curg valuri de chioaua sau de bișoni, cum ai tu impresia. Al treilea: până DOOM va însemna și altceva decât un shooter pentru tine, mai bine pune mâna pe carte

2 Comments