Cata – prima fotografie
Până la 30 de ani credeam că am experimentat toate senzaţiile posibile. Bucurie, tristeţe, împlinire şi neîmplinire, o paletă atât de largă încât nici nu aş putea acum să le numesc pe toate. Ieri am mai adăugat pe listă una. Nu ştiu cum să o numesc, dar ştiu că e surprinzătoare, aducătoare de fluturaşi în stomac şi de umezeală în jurul ochilor, îţi creşte pulsul, îţi linişteşte mintea. Prima poză a pruncului îţi schimbă complet optica asupra viitorului. Da, eşti pregătit din timp cu gândul că vine ştii că viaţa ta se va schimba. Şi, cu toate astea, nu ştii nimic. Până nu vezi prima imagine, prima expresie a kinderului ce se joacă liniştit ascunsea în burta mămicii şi se strâmbă ciufuţel când îl zgândăre doftoru cu ecograful, nu ştii absolut nimic. De-aici încolo începi să trăieşti. Altfel şi mult mai pătimaş. Şi stau şi mă gândesc în fiecare secundă cum aş putea să-i mulţumesc Simonei. Draga mea rotofeie senzaţională.
Din ciclul...
similar articles
-
Adio, drafturiat September 2, 2010
-
Artmania in alb si negruat August 15, 2010
-
Bancul saptamaniiat July 20, 2010
-
Post de ignorantat July 19, 2010
-
Ajutor pentru o fetita din Hunedoaraat June 30, 2010


.jpg)



5 Comments
November 3, 2009 at 1:27 PM
ce frumoasa-i, seamana cu Deli!!!!
November 3, 2009 at 1:31 PM
In cuvintele tale se simte deja multumirea.
November 3, 2009 at 1:37 PM
da, frumoasa Lina, nu gluma
cate saptamani are junioarea de fapt?
November 3, 2009 at 3:20 PM
Duuulceee! Să vedeți ce fain va fi cînd îi veți putea prinde piciorușele prin burtica Simonei… vă recomand joaca asta
November 3, 2009 at 8:39 PM
he he!!! Mi-aduc si eu aminte cand am vazut-o pe Eva mea la ecograful cu mulţi de D. Mai draga mi-e imaginea lui Florin emotionat tot cand şi-a văzut maimuţica. Statea cu mânuţele pe faţă ca şi cum s-ar fi ascuns de noi.
E minunat sentimentul!
Sa le dea Dumnezeu sănătate la fetici!
Leave a Reply