Johannes WAYDA

Aug 31, 10 • Din oras • brylu • 2 Comments »

sibiu turnul preotilor si sf ladislau 04 Johannes WAYDAA avut mai multe mandate de primar al Sibiului, conducând destinele cetăţii între 1581 şi 1585, între 1592 şi 1593, între 1597 şi 1598, totalizând şase ani de administraţie. A fost contemporan cu Albert Huet care era în acea perioadă comite al saşilor.
În 1581 el a emis un regulament ce reuşea a reglementa activitatea calfelor breslaşilor. Un an mai târziu va realiza şi un regulamnet general al breslelor.
În perioada sa au loc importante modificări şi construiri în interiorul cetăţii. Astfel fortificaţiile din faţa porţii Cisnădiei (actualmente Piaţa Unirii) sunt refăcute. În 1584 este montată prima fântână din Piaţa Mare. În perioada sa, biblioteca este reorganizată şi mutată în capela Sf. Jacob din apropierea gimnaziului evanghelic. Tot el a coordonat reconstruirea clădirii gimnaziului, acesta fiind extins.

Did you like this? Share it:

Tags:

  • The winner – Emil Cioran
    Dec 6, 10 • Din oras

    The winner – Emil Cioran

    Am preferat să îmi petrec timpul lucrând filmul galei “10 mari sibieni” în dauna cuvintelor alese pe care acum le aştern pe papirusul digital ce-mi stă în faţă. Extrem de...
  • Ion Besoiu – marele meu sibian
    Nov 10, 10 • Din oras

    Ion Besoiu – marele meu sibian

    Se naşte la Sibiu în 1931. La 19 ani debutează pe scena teatrului sibian. A absolvit Academia de Teatru şi Muzică de la Sibiu. Fratele său mai mare urmează aceeaşi cale profesională. În...
  • Il sustin pe Ion Besoiu
    Nov 2, 10 • Din oras

    Il sustin pe Ion Besoiu

    Deja ştim cine sunt cei 10 mari sibieni. Aleşi cu toţii pe sprânceană, fiecare excepţional în domeniul său. Eu, unul, n-aş putea decerna titlul de cel mai mare sibian al tuturor timpurilor....

2 Responses

  1. Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    Totusi CAPELA ST. LADISLAUS.
    Fosta Biserica St. Ladislaus a Praepositurae Provinciae Cibiniensis 1191- pana la mijocul saec. XVI, la Reforma Lutherana, desi praepositura s-a desfiintat in saec XV, a ramas ca biserica. de la Reforma incoace pana la 1898 (Julius)a devenit CAPELA, Aula principala a Gymnasium-ului Evanghelic (acum Liceul Bruckenthal) si BIBLIOTECA. Aici au fost aduse si vechile carti ale Ordinului Dominican. Insa, la reforma, selectia cartilor au cam facut-o (este DOCUMENTAT) scholeri ai Gymnasium-ului si s-au pierdut valori inestimabile..tot ce era catolic cam trebuia ars pe rug..dar au scapat unele valori.
    Numai intre 1898-2000 s-a numit FALS asa. Si atunci au aparut miile de vederi si carti postale, toate cu numele FALS St. Jacobus.
    Capela St. Jacobus exista, bine merci, transformata in locuinta, pe partea cealalta a Pietii Huet, parca nr. 18? Langa Podul Minciunilor.
    Am citit si am acasa notilele lui Carl Albrich, cel care a scos articolulu in 1898 unde Capela este REBOTEZATA..
    Argumentul lor, si surpriza…cheia de bolta avea un St. Jacobus. Si au considerat FALS ca respectiva cheie de bolta este in legatura directa cu patrocinul.
    DOVADA ca NU ESTE ASA..o aveti la Kerz/Carta, unde cheia de bolta este regele Andreas II, Rege Apostolic (cruciada), dar patrocinul este Sta. Maria. Sancta Maria de Candela.
    deci totusi St. Ladislaus.
    Mai ales ca si portretul..desi nu regele sfant Ladislaus, ci pentru el reprezentativ regele Ladislaus VII, care tine in mana in loc de glob cu cruce, un fel de tablou-disc cu imagine ORASULUI Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu. 1592 pictat ca toate picturile murala din Capela, atunci cand s-a refacut Capela si s-a mutat Aula Principala a Gymnasium-ului si Biblioteca aici.
    Deci St. Ladislaus.

    eorg Schoenpflug von Gambsenberg

  2. Georg Schoenpflug von Gambsenberg

    Totusi CAPELA ST. LADISLAUS.
    Fosta Biserica St. Ladislaus a Praepositurae Provinciae Cibiniensis 1191- pana la mijocul saec. XVI, la Reforma Lutherana, desi Praepositura s-a desfiintat in saec XV, a ramas ca biserica. de la Reforma incoace pana la 1898 (Julius)a devenit CAPELA, Aula principala a Gymnasium-ului Evanghelic (acum Liceul Bruckenthal) si BIBLIOTECA.
    Aici au fost aduse si vechile carti ale Ordinului Dominican. Insa, la reforma, selectia cartilor au cam facut-o (este DOCUMENTAT) scholeri ai Gymnasium-ului si s-au pierdut valori inestimabile..tot ce era catolic cam trebuia ars pe rug..dar au scapat unele valori.
    Numai intre 1898-2000 s-a numit FALS asa. Si atunci au aparut miile de vederi si carti postale, toate cu numele FALS St. Jacobus.

    Capela St. Jacobus exista, bine merci, transformata in locuinta, pe partea cealalta a Pietii Huet, parca nr. 18? langa Podul Minciunilor.
    Am citit si am acasa notitele lui Carl Albrich, cel care a scos articolul in 1898 unde Capela este REBOTEZATA..
    Argumentul lor, si surpriza…cheia de bolta avea un St. Jacobus. Si au considerat FALS ca respectiva cheie de bolta este in legatura directa cu patrocinul.
    DOVADA ca NU ESTE ASA..o aveti la Kerz/Carta, unde cheia de bolta este regele Andreas II, Rege Apostolic (cruciada), dar patrocinul este Sta. Maria. Sancta Maria de Candela.

    deci totusi St. Ladislaus.
    Mai ales ca si portretul..desi nu regele Sfant Ladislaus, ci pentru el reprezentativ regele Ladislaus VII, care tine in mana in loc de glob cu cruce, un fel de tablou-disc cu imaginea ORASULUI Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu.
    1592 pictat ca toate picturile murale din Capela, atunci cand s-a refacut Capela si s-a mutat Aula Principala a Gymnasium-ului si Biblioteca aici.
    Deci St. Ladislaus.

    Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>