Aug 10, 10 • Din oras • brylu • 3 Comments »

După cum majoritatea cetitorilor însemnărilor online ale Crocodilului ştiu, muierea s-a divizat precum o amibă acum aproape şase luni de zile. Şi-a adus pe lume o pruncă genială, faină foc şi cu viaţă în ea grămadă. La momentul cu pricina, totul a mers ca pe roate. Pruncul, bine sănătos, mama, la fel, cu o mică excepţie. Maternitatea nu avea atunci vaccinul BCG, vaccinul care se dă împotriva tuberculozei. Ulterior, mergând din doctor în doctor am aflat şi faptul că România e o ţară foarte riscantă din punctul de vedere al acestei boli. Pe şleau, colcăie tuberculoza în români şi orice horcăitor e potenţial purtător al virusului. No, chiar atunci pe moment, nu ne-am panicat fiind în euforia divizării. Dar cum lunile au trecut iar vaccinul tot nu apărea, am început să ne cam căcăm pe noi. Başca faptul că am aflat că după şase luni e mai complicat de administrat vaccinul, pentru că trebuie două înţepături şi e posibil să nu îşi facă efectul. Iar Cătă face 6 luni taman luni. Acum două săptămâni, circa la care suntem arondaţi a făcut campanie de vaccinări. Dar la cât noroc am avut cu ea, trebuia să apară şi un minim de ghinion, iar pitica a făcut febră exact în ziua în care trebuia să ia înţepătura. Prin urmare, a ratat vaccinarea. Ce variante avem acum? Păi, să mergem să o vaccinăm în spitalul TBC??? WHAT? Adică după ce am ferit-o şase luni de tot omul ce s-a apropiat de ea să o duc acum în mijlocul focarului? Că tebeciştii nu-s ţinuţi sub cheie în spital, se plimbă fleandura din magazin în magazin. De neacceptat. Varianta B. Maternitatea. Acum sunt vaccine, Cantacuzino fabrică din nou, dar la maternitate nu se putea acum o săptămână pentru că acolo se vaccinează doar nou-născuţii nu şi sugarii. Azi, printr-o minune, se poate. Aşa că ţineţi pumnii piticei, să fie curajoasă şi să nu le spargă geamurile, că n-avem buget de calamităţi.
Care era, totuşi, şpârla cu vaccinul? Păi BCG-ul era produs de Institutul Cantacuzino în care, eu personal, cred până în pânzele albe. Singurii oameni întregi la cap din tot sistemul medical românesc. Institutul a trebuit însă să schimbe linia tehnologică de înfiolare, chestie care, evident, nu s-a petrecut la timp. Că la noi dacă spui că o lucrare durează şase luni sigur îţi ia de la doi ani în sus. Prin urmare, la sfârşitul anului trecut, pla vaccine. Patru sau cinci luni niciun prunc n-a primit BCG-ul până onor Guvernul s-a decis să îl cumpere. De la Unicef, de unde altundeva. Şi, din fericire, nici nu pute a tun pentru că s-au dat cam 80 de mii de dolari pe 1 milion de doze. Poate ar trebui să pună deoparte şi nişte bănuţi pentru reparaţiile conexiunilor nervoase ale mamelor. Că prin ce-au trecut, Doamne Fereşte.

Tags: Cata dragostea mea, idioti, utile