Oct 6, 09 • De ham-ham, Din oras • brylu • 7 Comments »

Sâmbătă dimineaţă. Orele 11:00. Teatrul de război, bucătăria familiei. Actori: Simona + Cătă, Brylu şi parţial Ţica şi Tănase. Obiectul de distrugere în masă: cuptorul cu microunde. Muniţie: unt de fabricaţie autohtonă. Să înceapă războiul.

Doamna, mama Cătălinei şi nevasta subsemnatului perpelea neşte ochi de ouă în tigaie. Toarşu bărbacsu se îndeletnicea cu cuţitat neşte mezele, roşioare, o tzâră de brânzică, pituţă, un mic dejun frugal, din ăla să te ţină două zile cu stomacul plin. Afară ciripeau păsărelele. Căţeluşii se întindeau la soare, nimic nu prevestea furtuna ce va urma. Dintr-o dată, întreaga armonie a dispărut. Pentru o clipă, o tăcere apăsătoare s-a lăsat peste această scenă idilică. Parcă întreg Universul presimţea nenorocirea…Când buuuum. O explozie cutremurătoare a zguduit din temelii liniştea unei sâmbete dimineaţa. Viaţa a înlemnit pentru o secundă, bubuitura a întrerupt armonia. Explodase untul în cuptorul cu microunde. Am aşteptat câteva secunde să scadă pulsul. Am liniştit nevasta, căţeii. Am deschis cu teamă uşa cuptorului. Pe pereţi, asta

Iniţial, am crezut că muierea a descoperit o reţetă nouă de făcut ouăle terci, bătute până la moarte şi apoi schingiuite într-o căldură ucigătoare. Dar nu, era doar o metodă de a înmuia un pic untul înainte de a-l întinde pe pâine. Aş zice că l-a înmuiat suficient, nu?

Tags: dragii mei, tanase si uratica, veri fani