Aug 10, 09 • De papa • brylu • 20 Comments »
Că parcă aşa se zice, nu? Că e ca la mama acasă. Mama care e o adevărată meşteră în ale culinăritului şi o specialistă a invenţilor care încă nu au fost trecute pe hârtie sub formă de reţetă. Io-s mai convenţional de felul meu şi prefer să mă ţin de reţetă şi de paharul care întotdeauna dă o aromă deosebită chelcheşozului care se găseşte în cuptor.
Orice sesiune de gătit sănătoasă începe cu satisfacerea olfactivă a bucătarului. Prin urmare, indiferent de ce se află în cuptor sau pe aragaz, se desface o bericioaică sau, dacă avem la îndemână, se pun patru cuburi de gheaţă, trei felii de lămâie, acoperite frumos cu rom după care totul se scaldă cu o cola rece-aburindă. Combinaţia arată cam aşa. Aha, şi acuma vă roade ce-am gătit. Păi daţi cu clickul şi iţi vedea.
Lasagna, tată, lasagna. Deşi aveam la îndemână o reţetă nemaipomenită, marca Nevasta, am făcut un clasical shit. Adică am cumpărat foile de lasagna din motive de lene foarte bine întemeiată. Am lăsat creativitatea pentru umplutură. Şi-am luat, două cepe, doi morcovi, o roată de caşcaval, o pungă de parmezan, două conserve de roşii decojite şi făcute cubuleţe şi neşte usturoi. Le-am nivelat cu brişca până la punctul în care le-am putut transforma într-un sos. Se căleşte ceapa, după care urmează morcoveii. Când consideraţi că sunt optimizaţi şi nu mai au nevoie de călire, aruncaţi o juma de kil de carne tocată, amestec porc cu vită. 
Că ori vită ori porc nu dă prea bine. Prăjiţi şi carnea respectivă până nu mai vedeţi roşu în faţa ochilor ci numa maro către negru şi atunci puneţi şi roşiile zdrobite. Lângă, usturoi tocat şi condimente după gust. Io am folosit oregano că sunt fan. Asta la sosul cu carne.
Sosul bechamel e un pic mai complicat, pentru că necesită atenţie şi delicateţe. Iar io, cu deştele mele boante sunt deficitar la acest capitol. Juma de pachet de unt se topeşte în cratiţă. Peste, se pun 3 linguri de făină şi se mestecă rapideanu-rapideanu, ca să nu facă cocoloaşe. Când s-a uniformizat, începeţi să puneţi lapte, puţin câte puţin. O să vă pape cam jumătate de litru de lapte. Amestecaţi una-ntruna, să nu se prindă, să nu se facă colocoaşe. În momentul în care devine turnabil, condimentaţi. Sare, piper şi, dacă aveţi la îndemână, nucşoară. Gustul e nemaipomenit, dar dacă nu aveţi, puteţi încerca şi altceva. De cilea încolo intervine îndemânarea.
Ungeţi tava cu unt (sau puneţi-o pe Simo, dacă aveţi vreuna pe acasă). Începeţi cu un strat de foi de lasagna. Bechamel, sos de carne, caşcaval. Io am pus şi neşte ciuperci mici, tăiate în două şi foarte crude. După, un strat de foi, bechamel, carne, caşcaval. Socotiţi aşa, carnea să fie mai puţină decât bechamelul sau bechamelul mai mult decât carnea, nu contează cum priviţi problema, pentru că deasupra ultimului rând de foi vine doar sos alb şi neşte parmezan. No, acu ghiduşia e următoarea. Ca să nu se ardă parmezanul de deasupra şi foile să fie nefăcute, acoperiţi tava cu o folie de aluminiu. Şi daţi la cuptor cam un ceas. Juma de oră cu folie deasupra, juma de oră fără folie. Dacă nu iese bună, să nu-mi mai ziceţi mie Brylu. Io am lins şi juma de sticlă de vin roşu la deservire, dar nu e de musai. Mai ales dacă deja aţi testat romul. Că adormiţi instant, ascultaţi-mă pe mine.
Tags: beri, fiţoşenii, foto, utile
-
May 18, 12 • Din orasDoua din Chinezia
Dintre toate calitățile lui pe care le apreciez la maxim, puterea de muncă și puterea de implicare sunt cele două ce mă impresionează mult peste media impresionabilității mele. E vorba...
-
May 7, 12 • Din orasCand si Criza e la superlativ
Stau cu articolul ăsta în draft de câteva zile bune. Ar trebui să fie unul foarte ușor de scris și, când colo, e al dracului de greu. Nu găsesc cuvintele potrivite nici măcar pentru a...
-
May 3, 12 • Din orasPiata Mare, din nou verde
N-am prins Piața Mare din Sibiu pe vremea când nu era doar piatră și tehnologie, ci rondouri și alei. Mi-ar fi plăcut, tare mult mi-ar fi plăcut. Ăsta e cel mai mare regret al meu față de...
Mersi , am prinzit , asa ca nu voi saliva ca si chetzelu’ lu’ Pavlov.
Si tocmai alaltaieri am bagat neste ” lasagne alla bolognese”.
Dar romu’ si berea tot imi excita putin glandele salivare.
a revenit hambaruuuuul
Clubul cetitorilor de “hambar” din Fagaras (nici comuna, nici oras) saluta revenirea vechii interfete!
ti-as zice io unde “ai stricat” gustul lasagnei dar iar nu-mi dai dreptate
ia… la rom, nu?
ntzzzzz , nu brylule , trebuia si o tzira de shunca , cubuletze si un fir de tzelina .
Iar carnea tocata prajta si apoi inecata in supa de pui si la sfirsit , cind e aproape gata , un pahar de vin rosu ( SanGiovese ca ala-i din zona Bolognei )- ( retzeta inregistrata la Camera de Comert din Bologna – Bologna e mama lasagnelor , tortelinilor si a pastelor ” a ragu’ “.
Crede-ma Brylule ca stiu ce vorbesc, nu dejaba-s ushooor supraponderal.
noa’ma, in primul rand ca pui ca taranu’ din deva si carne de porc. io, taranu’ din medias, nascut cu gusturi alese, iti zic ca iasa cam sleioasa si cade greu. dupa aia, calcati-ar usturoiu. ala se pune in ulei la incins si dupa ce-o aromatizat uleiul il scoti si-l arunci. tot la carne pui langa morcovei si tuplina de telina sa-i de-a gust bun. in loc de cascaval pui mozzarella, bai, ca aia la caldura patrunde si carnea! la sosu’ bechamel obligatoriu pui nucsoara. carnea o stingi cu un vin rosu de masa(nu d.o.c. ca-i strica gustul, sec, usurel pana in 12% maxim)dupa care arunci in ea rosiile. si parmezanul sa nu-l pui ca ghiolbanu’ ca ala absoarbe din sos. grija sa fie acoperite de sosul de carne cu rosii toate foile, sa absoarba, altfel se pot usca. si cam atata ba, ca acum lucru si io la lasagna, ca n-am avut de lucru si-o trebuit sa-ti citesc blogu’. hi ca ma duc sa vaz de sos. aaaa, si bai io cu doamna, facem cateofata o lasagna numa’ cu sunca, spanac si anghinare
belitule cand faci o zama de fasole boabe da un semn!
dau, nashe, dau
bine 1-le, bagam la cap criticile si sugestiile, ne perfectionam pe viitor.
Felicitari deciziei de a lua hambarul inapoi in primire, parca reteta cu lasagnia nu prea se potrivea cu noua tema.Acum, de ce dracu ai pus poze ca sa saliveze lumea nemancata de la 12 noaptea, singurul aliment disponibil fiind shaworma de la colt.Vad ca ai spus ca trebuie o punga de parmezan insa nu ai mentionat daca ras sau parmezan intreg, sincer prefer cel intreg, sa il rad singur, cel deja facut mi se pare uscat.
ai dreptate cu parmezanu, da ala intreg e, in general, de vro doua ori mai scump decat ala la punga. la tine inca n-a ajuns criza?
arata bine desi nu ma dau in vant dupa lasagna
Tine-mi pumnii, ca azi dau iama si io in buchetarie sa incerc ceva nou. Si-o sa aduc in dulshea Moldova aroma gulasului arghelenesc de la fratii nostri ungherezi luata si imbunatatita
@ morty – buna idee !
Heh criza a ajuns, dar rudele din Italia sunt mereu folositoare
Gabriel nus ce va place atat de mult la produsele italienesti.. mai bune ca astea traditionale romanesti nicaieri nu vei gasi.. ti-o garantez
)
Niciodata n’am spus ca lasagna e mai buna ca o portie de sarmale, da is bune si alea de la ei, ajuta la ingrasat.
Gabriel, oricum, daca esti de pe-aci de pe la Iesi sau din dulshea moldova, pai sigur ca-s mai bune sarmalele, ca la noi se fac cele mai bune sarmale din lume…
In orice caz, moldovencele gatesc de te lingi pe deshte.
Si apropo de asta, primul meu gulas a iesit o minunatie. (Multumesc de retete lui Adi Hadean – la el gasesti toate bucatele.) Desigur, am mai pus si io cate ceva de la mine: vinete taiate cubulete si unduite in ulei de masline si pentru “piscatura”, ardei iuti proaspeti. Yummy!
Da, oricum astea mai tinere n’au o treaba cu bucataria. Stiu, din experienta personala, am mancat la porcarii arse si fara sare..