Aug 20, 09 • Din oras • brylu • 6 Comments »
Sincer, ma asteptam sa fie mult mai complicat. Cu mai multe pareri de rau din partea mea, cu nostalgii, cu amintirea vremurilor de mult apuse pe retina. Fleosc. Decamdata nici strop de regret dupa pletele odata rebele, ce mi-au adus destule belele (dar si destul noroc la gagici, la vremea lor).
Cautam un fax prin partul asta de oras (ca din anumite puncte de vedere e groaznic). Cald, putoare, trafic aglomerat, miros de esapament, camioane prin centru, cacaturi de astea de care ne lovim zilnic si de care nu vom scapa cel putin in urmatorii 20 de ani. Am deschis geamurile de la masina, pentru ca am intrat in vreo 10 magazine mergand tot cate 200 de metri si n-avea niciun sens sa pornesc aerul conditionat. Afara era cald, transpiram, de la curent imi zbura tot parul in cap, mi se lipea de frunte… m-au apucat dracii. Da niste draci de aia de n-am mai putut sa-i stapanesc. L-am sunat pe Sergiu, faimos pentru freza lui, si l-am intrebat de nea Sandu. Oficial, nea Sandu a devenit frizerul hambarului, numa el mai pune mana pe scafarlie.
Nea Sandu are salonul pe Intrarea Dimitrie Cantemir. Intr-un parter de bloc, curat, linistit, ca saloanele alea din filmele americane. Intru la nea Sandu, nici tipenie de om. El statea pe fotoliu sorbind cu pofta o tigara.
Aveti timp de un tuns?
Nu. Sunt ocupat. Acum imi termin tigara si dupa aia astept urmatorul client.
Nu era nici tipenie de om in tot salonul. Ma resemnez si dau sa plec. Dar intreb inainte
Maine aveti vreme, pe la ce ora sa vin?
Pai stai sa ma gandesc, sa vad cand am timp, ca maine am un client.
In momentul ala m-a pufnit rasul. Ca nea Sandu e mare sugubat. Mi-a aratat si un ziar, un Sibiu Standard, evident, de care uitasem, in care a aparut si el, articol facut pe vremuri de Alla, de care uitasem. M-a pus pe scaun cand a auzit cum vreau sa ma tunda. Cand a auzit de roackeri care trebe cheliti a facut ochii cat cepele si m-a trantit pe scaun. Din trei foarfeci a ajuns suficient de aproape de scalp ca sa bage masina in priza. M-a finisat cu foarfeca, apoi cu briciul, apoi m-a dat cu ceva pomezi numa de el stiute, ca sa nu ma irit. Una peste alta, rezultatul l-ati vazut mai devreme. Da ascultati la mine, nea Sandu e priceless.
Tags: deva, dragii mei, long gone, utile
-
May 18, 12 • Din orasDoua din Chinezia
Dintre toate calitățile lui pe care le apreciez la maxim, puterea de muncă și puterea de implicare sunt cele două ce mă impresionează mult peste media impresionabilității mele. E vorba...
-
Citat trist
Dintr-un Brilinsky mai înțelept Privind la televiziunile de ştiri, mă simt umilit ca român asa cum nu m-am simtit in ultimii 20 de ani. Aflu de la ele, de la toate, de la RTV, sau Antena sau...
-
May 8, 12 • Din orasOda mamelor din toata lumea
Au trecut de o săptămână, două, trei, o lună printr-un travaliu dureros cum niciun bărbat nu își poate închipui. Au sâni mari și tari ca piatra, de care trage de cinci-șase ori pe zi un...
Partidul te-o vrut tuns sau… nevasta? Eu zuc ca-ti sta mult mai bine decat inainte, daca ti-ai lua si din cioc putin azi-maine ai succes la pitipoance
)
Ce e mai misto e ca ai chelie care nu e asa de chelie, dar cu carare
Apropo de curent si dat parul peste ochi, eu il am mai lung decat il avusesi tu, si acum cateva zile intrebam cine-a stins lumina din cauza vantului. Dar rezist eroic, nu-l tai.
E genu de Nea’ care stie sa faca de toate ?
Nu cred, Gabriel. Mai curand e nenea ala care stie doar sa tunda si in timp ce te tunde, sa iti devina cel mai bun prieten, sa te faca sa iti lasi toata amaraciunea si problemele acolo o data cu parul.
Aveam si noi unul in orasul unde am crescut: Nenea Mimi pentru cei mici sau Dom’ Parjoala pentru cei mari.
Ce ciudat, nu era Parjoala pentru cei mici ? Parca asa are mai mult sens.
Pingback: I hate myself | Hambarul lui Brylu