Regele bibanilor
Deci mei copii, ca vaz ca sunteti foooarte activi si in lipsa grajdarului, prin urmare sa nu va privez de ultimele stiri. Suntem bine sanatosi. Am refuzat orice tentatii de sporturi extreme, chiar si cand nenea barcagiul ne-a oferit o lotca numa pentru amuzamentu nostru. Ca muream suta-n mie cu toata orientarea noastra turistica. Am halit peste cat pentru un an si, spre boala pescarilor pe care i-am abandonat la redactie, minciogul e plin cu bibani. Si-o rosioara de samanta. Deci avem mari sanse sa ne vedem cu bine. In incheiere, thank God for Blackberry.
Related Posts
About The Author
brylu
10 Comments
cand va intoarceti? si ai reusit sa te uiti peste tema?
Dovezi fratele meu, nu vorbe-n vant. In spatele internetului toti suntem pescari. Prindem peste de nu mai putem dar stam pe internet…. nu se prea leaga
Mariane, pretene, cetitorii de hambar nu rezista prea mult fara grajdar, prin urmare putem rupe 5 minute de pescuit pentru un post rapid. Vin si dovezile, in curand.
Dani, luni. M-am uitat pe tema cat mi-a permis mobilul. Pare foarte ok.
Inainte sa iti faci poze cu pestele , lasa-l un pic la dezghetzat :)))
Iar de cantitatea de peste consumata ne prindem la prima poza de a ta . ( daca ai tricou cu burta cu un numar mai mare , atunci e clar ).
Distractie frumos !
Wi-fi?
Kuktoos, pestele nu face burta! Pe de cealalta parte, poate prinde vreun mistretz!
Mortyse, dar berea ce insoteste pestele face burta. Tot ne prindem noi de cat de bun o fost traiul.
Tavicule tata, wi-fi???? Une crezi ca sunt? Daca nu dau radarele net pe moca bag sama ca o fo wap tata ziua.
Mortyse, face, face si pestele, stai linistita. Ca fara bere n-are farmec si fara pita ma inec cu oasele :)). M-o prins Ionela.
Pita? Peshchele numa cu mujghei si mamaliguta fierghinte!
ma asteptam la putin bun simtz din partea ta morty !
Vorbesti de funie in casa mortului , de peshte , mujdei si mamaliga la ora asta cind mai am de stat la serbici ?
Deja imi scade glicemia , un firicel de saliva imi fortzeaza coltul gurii, privirea mi se incetzosheaza siar narile imi freamata in sperantza prinderii unei adieri ce aduce a mujdei si peste, urechile se ciulesc auzind parca clinchetul unor beri reci.
Capul imi cade greu ca de plumb pe tastatura si incep sa visez.
Ma trezeste vocea secretarei care ma intreaba daca ma simt bine si ce mai are de facut.