Drum bun ÅŸi cale bătută

Printre lucrurile pe care le detest principial se numără ÅŸi BucureÅŸtiul. Cu tot ce ține de el, inclusiv drumul dintre Sibiu sau Deva ÅŸi BucureÅŸti. Naveta de un an de zile cu trenul m-a scârbit total. De CFR, de vagoane împuțite, de Gara aceea slinoasă ÅŸi de orele pierdute de-an pulea prin trenuri aÅŸteptând gara din PloieÅŸti (că de acolo mai era puțin). Am încercat apoi ÅŸi cu autocarul. Groaznic. Åži mai naÅŸpa decât cu trenul. M-am lecuit ÅŸi de autocar. Anul trecut am făcut vreo patru drumuri la BucureÅŸti, toate cu maÅŸina. Toate infernale. Două dintre ele la spitale, două la concerte. Două mi-au placut, două nu. Vă dați seama care, din ce motive ÅŸi că senzația de plăcere n-avea nicio legătură cu drumul efectiv. Mergeam să văd Metallica ÅŸi Maiden deci puțin mă interesa de naÅŸpețea drumului cu pricina. Blocaje în trafic, vară, căldură, praf, duhoarea micilor de la DeduleÅŸti, giz… împuțit drum.

Dar lucrările s-au încheiat ÅŸi amu se circulă mai bine, mult mai bine aÅŸ putea spune. Dacă vara trecută făceam cam cinci ore de la Sibiu la BucureÅŸti (până am descoperit drumul prin Curtea de ArgeÅŸ) acu am făcut 3 ore 20 la dus ÅŸi 3 ore în cap la întors. Cu tocăturile de rigoare din partea muierii care stătea în dreapta ÅŸi mă stresa. Super ok. Chiar ÅŸi intrarea în BucureÅŸti a mers ca unsă. Am ajuns în Unirii în mai puțin de 15 minute, ceea ce e un record. Din nefericire, de dimineață am avut treabă pe Splaiul Independenței, la Institutul Cantacuzino. De la Palatul Copiilor la institut sunt 3 kilometri ÅŸi un pic. Am făcut ață 55 de minute. Åži dacă vă spun ce consum indica amanta cădeți de pe scaun. 29.5 litri la sută. Am pizduit de toți dracii dar m-am abținut să claxonez. Mi-am menținut decența până la capătul celor 55 de minute. Cu ocazia asta mi s-a demontat pe jumătate mitul bucureÅŸteanului nesimțit. Nu vă gândiți acuma că îi iubesc. Tot lepre au rămas, dar unii dintre ei parcă au uneori tentative de a fi oameni. Cine ÅŸtie BucureÅŸtiul, în față la magazinul Unirea sunt ÅŸase benzi de mers. Io, încrezător în Marcel stăteam pe prima bandă. Prostul de Marcel (GPS-ul meu pentru cine nu urmăreÅŸte poveÅŸtile din trafic de mult timp) îmi zice cu 100 de metri înainte, fă stângaaaaaaaaaa. Cristos, când m-am uitat în stânga am înțepenit. Pe cele 6 benzi erau 8 rânduri de maÅŸini. Åži eu trebuia să trec printre ele. Dar mi-a ieÅŸit cu frumosul. Am zâmbit cu tot ÅŸarmul meu la ÅŸoferițe, le-am rugat să îmi permită să intru în fața lor. Normal că nu mi-au rezistat :)). Ba, m-a lăsat în fața lui chiar ÅŸi unul cu beemweul. Mi s-o părut mie că o zis ceva „uite prostu din Sibiu” dar n-o contat. M-o lăsat. Åži aÅŸa am scăpat din înghesuială. Ne-am făcut noi treaba la Cantacuzino, după care dăm să o luăm spre Ikea. Că ii trebuiau Moțoacei rame la tabloaie. Åži aÅŸa… Eram în intersecție, primul la semafor, pe unul din podurile de peste Dâmbovița. ân fața mea cârnat de maÅŸini. Se dă verde la cei din față care o iau ca din tun. Din spatele meu vine o salvare, cu girofarul pornit. Primul ÅŸofer, cu un Caddy, frânează. Nici măcar n-a frânat tare violent. Din spatele lui, o pizdă, şi nu regret niciuna din literele care compun acest cuvânt, vine cu viteză ÅŸi îl trosneÅŸte de aproape îl aruncă în ambulanța care îi trecea prin față. Ceva Toyota mică, n-am fost foarte atent. La care ce face bagaboanta. âncepe să îl înjure ÅŸi să îl claxoneze. M-or luat pe mine dracii, darămite pe ăla. S-au oprit amândoi vreo 10 metri după intersecție, s-o dat ăla j0s, am crezut că îi ia maÅŸina pe sus ÅŸi i-o răstoarnă. AÅŸa draci a avut în priviri. Norocul ei că-i săreau țâțanele din decolteu, că de nu ÅŸi-o fura. N-am mai stat la spectacol, că o altoiam eu. Am scăpat de 5 ceasuri de BucureÅŸti ÅŸi Doamne mulțam. Dar de data asta n-o fost chiar aÅŸa rău.